Piaţa de carte din România: Câte titluri au publicat editurile româneşti în 2012

Ca pondere, cea mai mare parte dintre edituri au publicat între 1 şi 30 de titluri (44%), 17% dintre edituri au publicat peste 120 de titluri, iar 16% dintre editurile chestionate declară că au publicat între 31 şi 60 de titluri.

Editurile cuprinse în eşantion au avut în mare parte (61%) o cifră de afaceri sub 500.000 de lei, în timp ce 17% dintre ele au înregistrat venituri între 500.000 de lei şi un milion de lei. Ponderea editurilor a căror cifră de afaceri a fost între un milion de lei şi 15 milioane de lei este de 16%, iar cele cu o cifră de afaceri cuprinsă între 15 milioane de lei şi 30 de milioane de lei este de 4%. Doar pentru 2% dintre edituri cifra de afaceri aferentă anului 2012 depăşeşte 30 de milioane de lei.

De asemenea, 42% dintre editurile care au intrat în eşantion au înregistrat profit din activitatea de editare pe parcursul anului 2012. 57% dintre acestea au înregistrat un profit situat sub pragul de 10.000 de lei, iar în 57% dintre cazuri activitatea de editare a fost sursa principală a profitului înregistrat.

Cele mai mari probleme cu care se confruntă producţia editorială din România sunt lipsa fondurilor, costurile ridicate de producţie şi scăderea continuă a consumului de carte. Printre principalele probleme legate de difuzare sunt costurile ridicate, consumul redus de carte, lipsa reţelelor de difuzare, respectiv numărul redus de librării.

"În condiţiile în care piaţa cărţilor din România a scăzut cu până la 50%, editurile au fost nevoite să se replieze, aşa cum arată şi studiul, şi să se adapteze la noile condiţii. Cele mai la îndemână metode pentru a face acest lucru au fost scăderea tirajelor şi creşterea şi diversificarea numărului de titluri. Cultura (în sensul extins al cuvântului, implicând şi educaţia) ar trebui să fie o prioritate mai mare pentru că un popor este peste cinci ani ceea ce citeşte acum. La noi, în ultimii cinci ani, consumul de carte a scăzut drastic şi scăderea este continuă, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea", a declarat preşedintele UER, Mario Demezzo.

Totodată, 45% dintre persoanele intervievate spun că au auzit de programul de pregătire profesională Proedit, dintre aceştia, 31% au o părere foarte bună, iar 65% au o părere bună despre programul de pregătire. În ceea ce priveşte calitatea cursurilor şi a conferinţelor organizate prin Proedit, 96% dintre subiecţii chestionaţi au o părere bună sau foarte bună, iar procentul cumulat creşte la 97% în ceea ce priveşte aprecierea lectorilor cursurilor organizate prin Proedit.

Pe de altă parte, 31% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de intenţia UER de a înfiinţa un centru naţional de formare a angajaţilor, iar, dintre aceştia, 40% au o părere foarte bună şi 57% au o părere bună privind această idee.

Organizarea târgurilor de carte (58% menţiuni cumulate) este principala manifestare care ar trebui să fie preocuparea asociaţiilor de profil şi a viitorului centru naţional.

De asemenea, 79% dintre reprezentanţii editurilor din România declară că simt nevoia unor publicaţii, site-uri pe teme profesionale, care să permită apariţia de articole şi dezbaterea pe forumuri a problemelor comune ale reprezentanţilor breslei.

Programul Proedit este cel mai complex şi mai important proiect al UER, susţinut cu fonduri europene şi care implică, printre altele, organizarea a peste 30 de activităţi de perfecţionare profesională cu 1.000 participanţi, editarea a şase manuale şi patru ghiduri, realizarea a trei studii privind adaptabilitatea pieţei muncii din industria editorială, înfiinţarea şi dotarea unui Centru naţional de formare în cultura scrisă.

Rezultatele studiului privind adaptabilitatea angajaţilor din domeniul editorial la tendinţele europene (2008 - 2011) vor fi utilizate în cursuri, conferinţe, ateliere, şi schimburi de experienţă internaţionale. Totodată, ele vor fi folosite în acţiunile derulate în viitorul Centru naţional de formare în cultura scrisă.

Uniunea Editorilor din România (UER) reprezintă cea mai importantă organizaţie patronală şi profesională a editorilor din România, care desfăşoară numeroase programe în domeniul educaţional şi în cel cultural şi care reprezintă interesele angajaţilor din sectorul editorial, urmărind derularea unor programe şi acţiuni în interesul membrilor, creşterea rolului şi forţei organizatorice, dezvoltarea de relaţii publice şi de parteneriate, precum şi gestiunea eficientă a fondurilor şi a resurselor. Organizaţia reuneşte importanţi editori şi difuzori de cultură scrisă, care produc şi comercializează carte şcolară preuniversitară şi universitară, literatură română şi universală, carte pentru copii, lucrări destinate orizontului educaţional şi cultural, carte de învăţătură adresată tuturor vârstelor. În prezent, UER include peste 55 de membri din toată ţara.