Ponta: Nu ştiu ce mai negociem pentru opera Brâncuşi dacă Băsescu a zis la TV câţi bani să dăm

"Foarte grav, ne-a spus câţi bani trebuie să dăm pe o operă de artă pe care în acest moment o negociem. Este o negociere deja aprobată în Guvern, în desfăşurare, iar la o negociere ideea este să obţii un preţ cât mai bun. Domnul Băsescu ne-a zis la televizor câţi bani trebuie să dăm, nu mai ştiu ce mai negociem de mâine dacă ne-a zis domnia sa câţi bani trebuie să dăm", a spus Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că Guvernul mai bine rezolva problema preluării de către stat a operei lui Brâncuşi ”Cuminţenia Pământului”, prin negociere directă, şi ar fi dat bani din cei 2,4 miliarde de lei care au fost alocaţi administraţiilor locale pentru campanie.

Şeful statului a anunţat că a semnat decretul de revocare a lui Kelemen Hunor din funcţia de ministru.

”În acest moment nu există un ministru al Culturii şi cred că era necesar să existe, pentru că, decât să ataci Justiţia, pentru hotărârile ei, legat de o decizie sau alta, mai bine rezolvai problema «Cuminţeniei pământului», care se află în Muzeul Cotroceni, printr-o negociere directă”, a spus Traian Băsescu.

Şeful statului a adăugat că, faţă de cele 2,4 miliarde de lei care s-au dat administraţiilor locale, ”bani de campanie”, ce însemnau 80 de milioane de lei pentru a negocia cu proprietarii preluarea de către statul român a operei ”Cuminţenia Pământului”.

”Cred că aici Guvernul greşeşte, contestând inutil şi fără acte. Nu există acte, vă rog să mă credeţi că m-am documentat şi nu există niciun act prin care se poate proba că statul român ar fi plătit vreodată acea statuie”, a precizat Traian Băsescu.

El a menţionat că, existând acea hotărâre judecătorească, îl loc să o critice inutil, Guvernul mai bine reducea de la ”baroni”, din cele 2,4 miliarde de lei şi ”rezolva problema naţională care este «Cuminţenia Pământului»”.

În urmă cu trei săptămâni, premierul Ponta declara că îşi doreşte, ca cetăţean, ca justiţia să fie mai eficientă, deoarece reprezintă un serviciu public, şi să fie responsabilă atunci când greşeşte, arătând că, deocamdată, aceasta este singura putere care nu răspunde niciodată când greşeşte.

El argumenta atunci şi prin faptul că, tot printr-o decizie a justiţiei, singura operă a lui Constantin Brâncuşi din România a fost retrocedată deşi la dosar erau toate documentele care indicau că a fost cumpărată de statul român.

Ulterior, Ponta a anunţat că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

Inspecţia Judiciară s-a sesizat şi a anunţat că efectuează verificări în cazul acestei declaraţii a premierului despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", raportul urmând să fie analizat în CSM, care va stabili dacă prin aceste afirmaţii a fost încălcată independenţa justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut atunci că nu se poate vorbi despre ingerinţă în justiţie în cazul declaraţiei premierului Victor Ponta referitoare la statuia "Cuminţenia Pământului" a lui Brâncuşi, în condiţiile în care acesta a făcut "o apreciere cu privire la o soluţie, o evaluare".

Ministerul Culturii a fost mandatat recent de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane euro şi a fost pusă în vânzare, ministerul fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

În prezent, nu a fost stabilit un preţ de pornire pentru sculptura "Cuminţenia Pământului", întrucât aceasta nu va putea fi achiziţionată în cadrul unei licitaţii clasice. Însă, la dorinţa actualilor proprietari ai sculpturii - moştenitorii arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuşi -, "Cuminţenia Pământului" a fost prezentată în această expoziţie privată, fiind posibilă o vânzare a acesteia, după exercitarea dreptului de preemţiune al statului român, prin intermediul Ministerului Culturii.

Deşi este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanţilor Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziţionată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecţiile sale o lucrare de Brâncuşi.

Însă lucrarea ar putea rămâne şi în România, dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii, va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie's din Paris a sculpturii în lemn "Madame L.R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie's, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere "Sărutul".