Primul lungmetraj românesc, "Independenţa României", proiectat la Bruxelles

Potrivit Institutului Cultural Român (ICR) din Bruxelles, filmul mut va fi prezentat de istoricul Bujor T. Rîpeanu şi va fi acompaniat live de pianista de jazz Ramona Horvath.

Artista de origine română Ramona Horvath a câştigat premiul pentru cel mai bun album de jazz - "Dor de acasă", înregistrat împreună cu pianistul Jancy Korossy - şi concertează în prezent pe numeroase scene europene.

Cea mai importantă retrospectivă dedicată filmului românesc organizată vreodată în Benelux, la Cinemateca regală a Belgiei, a debutat pe 3 aprilie.

Retrospectiva, care marchează 100 de ani de cinematografie românească, a inclus 21 de filme semnate de regizori consacraţi ai "noului val" (Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu), de cineaşti ai deceniilor trecute (Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Elisabeta Bostan, Andrei Blaier, Dan Piţa, Mircea Daneliuc) şi întemeietorii celei de-a şaptea arte (Grigore Brezeanu, Aristide Demetriade, Jean Georgescu), care conturează fresca cinema-ului românesc.

Ciclul care se încheie pe 30 aprilie a fost organizat de Cinemateca regală a Belgiei şi Institutul Cultural Român din Bruxelles, cu o programare propusă de filmologul Dominique Nasta şi cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) şi al Arhivei Naţionale de Film.

Dominique Nasta este autoarea primului studiu despre cinematograful românesc în limba engleză, "Contemporary Romanian Cinema: The History of an Unexpected Miracle" (2013), a cărui lansare va avea loc pe 4 mai, la Bruxelles, cu prilejul Zilei Filmului Românesc.

Premiera lungmetrajului "Independenţa României" a avut loc pe 1 septembrie 1912, la cinematograful "Eforie" din Bucureşti. Din distribuţia filmului au făcut parte actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti şi ai celorlalte instituţii de spectacole din oraş.

Acţiunea filmului începe cu imaginea unui sat obişnuit, aflat în sărbătoare, în timp ce la Bucureşti se decide, în Consiliul de Coroană, mobilizarea armatei. Hora sătească este întreruptă de apariţia hotărârii de mobilizare. "Cei nouă şi cu sergentul zece" pleacă la război, în timp ce femeile rămân în urmă cu inima frântă de necaz. În primele scene de război, ruşii sunt respinşi, iar la primele ostilităţi dintre turci şi români, artileristul Cobuz (unul din cei 10) este ucis. Se arată imagini din tabăra românească de la Poiana, apoi secvenţe din trecerea Dunării. În tablouri succesive sunt prezentate bătăliile de la Plevna şi Griviţa, situaţia tragică din Valea Plângerii şi din spitalele de campanie, în care regele şi regina împart medalii muribunzilor, căderea Plevnei şi predarea lui Osman. La final, Peneş se întoarce acasă decorat, o companie rusească întâlnită pe drum dându-i onorul. Filmul se termină cu prezentarea unor secvenţe reale, filmate la parada militară din 10 mai 1912, ca o punte peste ani.

În 2007, filmul (cu o durată de 82 de minute) a fost lansat pe DVD de TVR Media.

De asemenea, în 2006, Nae Caranfil începe filmările la "Restul e tăcere", după ce Ministerul Apărării Naţionale a decis, în cele din urmă, să pună la dispoziţia producătorilor un contingent de militari necesar reconstituirii unor momente de la 1877. Scris şi regizat de Nae Caranfil, filmul este inspirat din povestea regizorului Grigore Brezeanu, a producătorului Leon Popescu şi a filmului lor, "Independenţa României", primul lungmetraj artistic românesc. În filmul lui Caranfil, lansat în 2008, rolurile celor doi sunt interpretate de Marius Florea Vizante şi Ovidiu Niculescu, iar alături de ei apar, printre alţii, Mirela Zeţa, Valentin Popescu, Valentin Mihoc, Silviu Biriş şi Petru Gavril.