Radu Aldulescu lansează al zecelea roman: "Mă rog pentru sănătatea lui Nicolae Manolescu"

Scriitorul Radu Aldulescu lansează joi, la Absintherie Sixtină din Capitală, romanul "Rezidenţi în casa visurilor", publicat la editura Hyperliteratura.

Cum autorul a ţinut prima pagină a ziarelor la finalul anului 2015, când era evacuat de Uniunea Scriitorilor din camera în care locuia, Aldulescu a explicat pentru MEDIAFAX în ce măsură este o legătură între acţiunea noului roman şi aventura sa cu aruncatul în stradă de către organizaţia care îşi asumă prin statut protejarea autorilor.

"Dacă citeşti romanul, o să vezi că e altceva decât propria mea poveste cu datul afară din casă. E ficţiune, în primul rând, şi se duce pe alte căi. Sunt nişte istorii care se întrepătrund şi vor să recompună o istorie, istoria mare. E şi o poveste de dragoste, e şi o tentă politică, pentru că acţiunea se întâmplă în vremurile lui Năstase şapte case. Personajele visează şi ele la o casă, la propriu şi la figurat", a declarat scriitorul pentru MEDIAFAX.

Dacă ar da o dedicaţie preşedintelui Uniunii Scriitorilor - semnatarul notei oficiale prin care i se aducea la cunoştiinţă scriitorului să părăsească spaţiul în care locuia de ani buni, pentru că USR predă spaţiul Fondului Imobiliar al Sectorului 1 Bucureşti, cum nu îl mai poate întreţine şi sistează contractul de închiriere -, Radu Aldulescu arată că nu şi-a pierdut simţul umorului: "Aş spune că mă rog pentru sănătatea lui Nicolae Manolescu. Pentru că, după ce m-a scos afară din spaţiul acela dezafectat al Uniunii Scriitorilor, cedându-l primăriei, acel spaţiu este gol şi acum. Când m-a scos afară, acum trei-patru ani, a declarat că, dacă ar avea o casă, mi-ar da-o mie. Şi de atunci mă tot rog pentru sănătatea lui şi uite că îi merge bine, pentru că e iarăşi în funcţie, în putere". Luna trecută, Nicolae Manolescu a fost ales pentru a patra oară preşedinte al USR.

Cartea vine şi cu o perspectivă nouă asupra felului în care Radu Aldulescu se raportează la editura cu care lucrează şi la public, dar şi asupra modului defectuos în care funcţionează piaţa de carte pentru un autor.

"M-aş bucura foarte mult să fie un roman citit. Am colaborat 12 ani de convieţuire amiabilă cu o editură care avea calitatea că îmi dădea o adeverinţă de venit la final de an şi era pe tot anul mai puţin decât un salariu mediu lunar. Ar trebui să le mulţumesc pentru că mi-au făcut un serviciu publicându-mă, promovându-mă. Reciproca poate nu este valabilă, pentru că ei nu sunt dispuşi să îmi mulţumească sau să plătească pentru ce scriu. E o situaţie generală. Starea jalnică a pieţei de carte e făcută în mare parte de editori şi alte instituţii culturale. E o jale, o situaţie foarte rea, la care au pus umărul nişte personalităţi culturale. Dacă ne gândim doar la cei mari, îmi vin în minte Liiceanu, Lupescu, Vlasie. Dar sunt şi alţii mai mici. Şi starea literaturii şi statutul scriitorilor în România e opera lor. Instituţiile, cititorii şi scriitorii au fiecare partea lor de vină. Mulţi spun că sunt negativist. E cum nu se poate mai rău pentru literatură, mai rău decât pe vremea comunismului. Un scriitor din Senat îmi spunea că e mai bine, că sunt liber. Asta e!".

Pentru publicarea actualului roman, editura Hyperliteratura a strâns 11.502 lei de la cititori pe o platformă online. Ceva mai mult de 114 cititori au susţinut publicarea romanului, cu sume cuprinse între 10 şi 500 de lei (cea mai mare sumă a fost depusă, de fapt, de Clubul de Carte din Iaşi).

"Am schimbat editura odată cu prefixul (dacă e al zecelea roman). Am primit un avans destul de bun şi am vândut 300 de cărţi înainte să fie publicat tirajul", spune Radu Aldulescu pentru MEDIAFAX.

Radu Aldulescu s-a născut pe 29 iunie 1954, la Bucureşti, şi a debutat în 1993 cu "Sonata pentru acordeon", roman care a primit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat romanele "Amantul Colivăresei" (Nemira, 1996; ediţia a II-a, Cartea Românească, 2006; ediţia a III-a, Polirom, 2013); "Îngerul încălecat" (Phoenix, 1997; ediţia a II-a, Cartea Românească, 2011); "Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare" (Nemira, 1998; ediţia a II-a, Cartea Românească, 2007); "Proorocii Ierusalimului" (Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004; ediţia a II-a, Corint, 2006; ediţia a III-a, Cartea Românească, 2008; ediţia a IV-a, Polirom, 2014); "Mirii nemuririi" (Cartea Românească, 2006); "Ana Maria şi îngerii" (Cartea Românească, 2010). În anul 2012 a publicat la Editura Cartea Românească "Cronicile genocidului" (ediţia a II-a, Polirom, 2015; premiul "Augustin Frăţilă" şi premiul pentru cel mai bun roman al anului 2012 la Colocviul Romanului de la Alba Iulia). În 2015, a lansat romanul "Istoria Regelui Gogoşar". A scris scenariul filmului "Terminus Paradis" (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut marele premiu al juriului la Festivalul de la Veneţia.