Raport CNA pe 2013 - Consiliul a aplicat 101 amenzi. România TV şi Antena 1, cele mai mari sancţiuni

În anul 2013, CNA a aplicat 250 de sancţiuni pentru nerespectarea de către televiziuni, radiouri şi distribuitorii de servicii a legislaţiei din domeniul audiovizualului, respectiv: 101 amenzi, în cuantum de 2.067.500 de lei; 132 de somaţii; 13 decizii prin care s-a dispus acordarea dreptului la replică; 2 decizii privind retragerea licenţei audiovizuale; 2 decizii privind retragerea avizului de retransmisie.

Cele mai mari sancţiuni au mers, în 2013, la televiziunile de ştiri România TV şi Antena 3 şi la postul generalist Antena 1.

Pe primul loc în clasamentul celor mai aspru sancţionate televiziuni de CNA în 2013 s-a situat România TV, despre care presa a relatat că s-ar afla în sfera de influenţă a deputatului PSD Sebastian Ghiță. România TV a primit în 2013 un număr total de 19 sancţiuni de la CNA, din care 7 amenzi, în valoare totală de 250.000 de lei, şi 12 somaţii.

Pe locul al doilea s-a clasat Antena 1, o televiziune generalistă deţinută de familia Voiculescu, care a primit anul trecut de la CNA 22 sancţiuni, dintre care 12 amenzi, în valoare de 245.000 de lei, 9 somaţii şi o decizie prin care s-a dispus acordarea dreptului la replică.

Poziţia a treia în acest top a fost ocupată de televiziunea de ştiri Antena 3, deţinută tot de familia Voiculescu, care a primit în 2013 un număr total de 17 sancţiuni de la CNA (6 amenzi în cuantum de 195.000 de lei, 8 somaţii şi 3 decizii prin care s-a dispus acordarea dreptului la replică).

Pe al patrulea loc în acest clasament se situează televiziunea generalistă OTV, care a avut o existenţă scurtă anul trecut, fiindu-i retrasă licenţa audiovizuală de către CNA, în conformitate cu legislaţia audiovizualului, pentru neplata unor amenzi mai vechi. Deşi i-a retras licenţa pe 22 ianuarie 2013, CNA a continuat să sancţioneze OTV pentru perioada în care televiziunea făcea propagandă politică Partidului Popular Dan Diaconescu (PPDD), aplicându-i 3 amenzi în valoare totală de 160.000 de lei. La acestea s-ar putea adăuga o amendă de 100.000 de lei primită de la CNA de o altă televiziune controlată de Dan Diaconescu (DDTV), din cauză că a retransmis în mod ilegal OTV.

Topul radiodifuzorilor care au primit cele mai mari sancţiuni de la Consiliu în 2013 este continuat, pe locul al cincilea, de televiziunea de ştiri Realitatea TV, care a primit anul trecut de la CNA un număr de 22 de sancţiuni, din care 8 amenzi (valoare totală 155.000 de lei), 10 somaţii şi 4 decizii prin care s-a dispus acordarea dreptului la replică.

Clasamentul este continuat de televiziunea de ştiri B1 TV, cu 16 sancţiuni (dintre care 7 amenzi în cuantum de 125.000 de lei), televiziunea generalistă Kanal D, cu 9 sancţiuni (5 amenzi - 75.000 de lei), Societatea Română de Televiziune - 4 sancţiuni (3 amenzi - 65.000 de lei), Pro TV - 8 sancţiuni (4 amenzi - 50.000 de lei), Etno TV - 4 sancţiuni (2 amenzi - 40.000 de lei), Naşul TV - 2 amenzi (40.000 de lei), Antena 2 - 5 sancţiuni (3 amenzi - 30.000 de lei), Taraf TV - 2 amenzi (30.000 de lei), Prima TV - 5 sancţiuni (2 amenzi - 20.000 de lei), Film + - o amendă de 10.000 de lei şi Naţional TV - o amendă de 10.000 de lei.

În ceea ce priveşte posturile de radio, Kiss FM a primit 3 sancţiuni, din care 2 amenzi (cu o valoare totală de 15.000 de lei), iar Radio Zu - 3 sancţiuni, din care o singură amendă (de 2.500 de lei).

Radio Guerrilla a primit în 2013 doar două sancţiuni, dintre care însă una drastică. CNA a decis, pe 19 septembrie 2013, să retragă toate licenţele Radio Guerrilla, din cauză că acestea erau operate de o altă societate (Expresiv SA) decât deţinătorul de drept al licenţei, Realitatea Media SA, fapt interzis de legislaţia audiovizualului. În plus, Guerrilla a primit în 2013 de la CNA o amendă de 10.000 de lei.

Pe de altă parte, Radio România Actualităţi a primit anul trecut o somaţie publică de la CNA.

Sancţiunile aplicate de CNA au fost pentru încălcarea prevederilor legislaţiei audiovizuale privind protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine, precum şi a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului (73 de sancţiuni), protejarea copiilor (64 de sancţiuni), neasigurarea informării corecte şi a pluralismului (62 de sancţiuni), nerespectarea regulilor de sponsorizare, publicitate şi teleshopping în audiovizual (32 sancţiuni) etc.

Distribuitorilor de servicii audiovizuale li s-au aplicat 15 somaţii şi 7 amenzi, pentru nerespectarea dispoziţiilor privind modificarea avizului de retransmisie şi a principiului "must carry", 7 amenzi pentru retransmiterea de servicii de programe fără a deţine aviz de retransmisie, 7 somaţii pentru retransmisia de servicii de programe pentru adulţi, precum şi 2 decizii privind retragerea avizului de retransmisie, pentru retransmisia de servicii de programe fără drept.

Potrivit raportului de activitate al CNA, deciziile de amendare au fost transmise la administraţiile finanţelor publice competente în vederea executării silite, conform prevederilor legislaţiei fiscale.

CNA menţionează că, în conformitate cu prevederile legale, banii proveniţi din amenzi alimentează bugetul de stat.

Pentru 40 de decizii de amendare, în valoare totală de 765.000, radiodifuzorii au făcut dovada achitării voluntare.

Deşi unele dintre amenzile aplicate au fost achitate voluntar de radiodifuzori, făcând dovada în acest sens, acestea au fost contestate în instanţă, aflându-se pe rol spre soluţionare, mai informează Consiliul.

De asemenea, CNA menţionează că, în cursul anului 2013, au fost făcute demersuri pentru încheierea unui protocol cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Consiliul Naţional al Audiovizualului este unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar. Consiliul se întruneşte, în mod curent, de două ori pe săptămână, în şedinţe publice şi este mandatat să monitorizeze radiodifuzorii şi să aplice sancţiuni în cazul în care constată încălcări ale reglementărilor în vigoare.

Structura CNA s-a modificat din 20 decembrie 2012. Consiliul Naţional al Audiovizualului are, în prezent, următoarea componenţă: Laura Georgescu (preşedinte), Viorel-Vasile Buda (vicepreşedinte), Florin Gabrea, Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

Potrivit Legii audiovizualului, activitatea CNA este analizată de către Parlament, prin dezbaterea raportului anual, care se prezintă pentru anul anterior, şi ori de câte ori comisiile de specialitate ale Parlamentului solicită preşedintelui Consiliului rapoarte specifice.

Raportul anual de activitate al Consiliului se depune la comisiile de specialitate ale Parlamentului, până la data de 15 aprilie.

În situaţia în care comisiile de specialitate resping raportul anual al Consiliului, acesta este obligat ca în termen de 30 de zile să prezinte comisiilor reunite un program de măsuri concrete pentru remedierea lipsurilor semnalate, program ce va fi depus spre dezbatere şi aprobare comisiilor de specialitate ale Parlamentului.