Regele Mihai I deschide porţile Palatului Elisabeta din Bucureşti pe 8 noiembrie, pentru toţi cei care vor să îi ureze "La mulţi ani"

Regele Mihai I împlineşte 92 de ani pe 25 octombrie, iar în ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil îşi sărbătoreşte public ziua de naştere, împreună cu cea onomastică.

Români din toată ţara şi din Basarabia sunt aşteptaţi la Palatul Elisabeta, se arată în comunicatul transmis de biroul de presă al regelui. La ora 11.00, regele Mihai I va ieşi în balconul palatului, pentru a saluta participanţii. Cu ocazia evenimentului, va avea loc, timp de trei sferturi de oră, un concert în grădina palatului. Intrarea este liberă, fără invitaţii.

Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei Elena.

Potrivit site-ului casei regale, prima domnie a regelui Mihai I a început în 1927, la vârsta de 6 ani, după moartea bunicului său, regele Ferdinand I, regele-copil fiind tutelat de o regenţă condusă de unchiul său, principele Nicolae al României. După urcarea pe tron a regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea reginei-mamă în exil, regele Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, pe 6 septembrie 1940, a redevenit regele Mihai I.

Din 1944, regele Mihai s-a opus instaurării autorităţilor comuniste şi, în cele din urmă, a fost obligat să abdice, pe 30 decembrie 1947.

Exilul regelui Mihai şi al reginei Ana, soţia acestuia, a început odată cu revenirea de la nunta lor organizată la Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949, regele Mihai şi regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956, după care au revenit în Elveţia. Regele Mihai şi regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, în Elveţia, însă petrec principalele sărbători ale anului în România.

Inaugurat în 1937, Palatul Elisabeta a fost construit de arhitectul Corneliu M. Marcu ca reşedinţă a principesei Elisabeta, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria, fosta regină a Greciei şi mătuşa regelui Mihai. La Palatul Elisabeta, regele a semnat, la 30 decembrie 1947, abdicarea forţată, pornind, în scurt timp, în exil.

Palatul a servit ca reşedinţă de protocol de stat, iar, în anii 1990, a devenit hotel şi restaurant. În anul 2001, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat.

În Palatul Elisabeta sunt găzduite zeci de evenimente, întâlniri, mese rotunde, interviuri care aduc împreună personalităţi ale sectorului public, artistic şi cultural, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai societăţii civile, ai comunităţilor regionale. Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu bârne şi Sufrageria mare sunt, de regulă, spaţiile unde au loc aceste reuniuni.

Palatul este, de asemenea, locul unde sunt găzduiţi membrii familiilor regale europene care vin să viziteze Bucureştiul, la invitaţia principesei Margareta şi a principelui Radu.

Palatul cuprinde, pe lângă spaţiile private ale familiei regale şi spaţiile publice destinate evenimentelor, birourile administraţiei (Casei Regelui Mihai I), Secretariatul Regal, Birourile de Protocol şi de Presă. Până în anul 2008, Biroul Reprezentantului Special al Guvernului, demnitate pe care principele Radu a exercitat-o timp de şase ani, a avut sediul tot la Palatul Elisabeta, se arată pe site-ul casei regale.