REPORTAJ: "Fantoma de la Operă", un musical de succes, care "bântuie", începând de sâmbătă, şi România - FOTO

Musicalul "Fantoma de la Operă" s-a bucurat de un imens succes în întreaga lume culturală, ajungând, în aproape trei decenii, să "se laude" cu peste 65.000 de spectacole jucate în zeci de ţări şi sute de oraşe, să fie adaptat în 14 limbi străine, să fie distins cu peste 70 de premii importante, să lanseze numeroase hituri internaţionale şi să fie vizionat de peste 140 de milioane de spectatori, înregistrând astfel recorduri de încasări de ordinul miliardelor de dolari. Este, aşadar, o producţie de succes, îndrăgită de publicul larg, iar, sâmbătă seară, iubitorii genului au putut urmări, pe scena noii săli a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian" din Bucureşti, modul în care acest spectacol "prinde viaţă" şi în România.

Istoria unei poveşti de succes

"A fost odată ca niciodată" - aşa încep poveştile cu care cei mici intră în contact cu lumea magică din cărţile copilăriei. Aşa a început şi povestea de succes a "Fantomei de la Operă". În 1910, Gaston Leroux a scris romanul "Le Fantôme de l'Opéra", a cărui acţiune se concentrează asupra unui episod sumbru din istoria celui mai mare teatru de operă din Franţa. Gaston Leroux a plasat acţiunea romanului său la Palais Garnier, cunoscut sub denumirea Opéra Garnier. Autorul a scris în prefaţa operei sale că principala sa sursă de inspiraţie a fost legată de evenimentele bizare care s-au petrecut în faimoasa instituţie în jurul anului 1880.

Celebrul compozitor de origine britanică Andrew Lloyd Webber s-a inspirat, la rândul său, din romanul scris de Gaston Leroux pentru a compune musicalul "Fantoma de la Operă". Pentru crearea structurii dramatice a musicalului, Webber a lucrat cu Charles Hart, care a scris versurile, şi cu Richard Stilgoe, care a realizat câteva adăugiri, reuşind astfel transformarea unei poveşti cuceritoare într-o călătorie muzicală unică.

Spectacolul a fost prezentat publicului în premieră absolută pe 27 septembrie 1986, la Her Majesty's Theatre din Londra, unde se joacă fără întrerupere de peste 28 de ani.

Pe harta succesului musicalului este inclusă şi România, începând de sâmbătă, când, la Teatrul de Operetă şi Musical "Ion Dacian" din Bucureşti, a avut loc premiera spectacolului în regia lui Stephen Barlow.

"Fantoma de la Operă", într-o nouă perspectivă regizorală, în premieră în România

Regizorul noii producţii, Stephen Barlow, reinterpretează dintr-o nouă perspectivă atmosfera gotic-sumbră cu care spectatorii "Fantomei de la Operă" au fost obişnuiţi până acum, căutând noi chei de lectură a celebrei poveşti. El a folosit pentru realizarea acestui spectacol scenariul original al primei repetiţii "Fantoma de la Operă", prima versiune de lucru a musicalului lui Andrew Lloyd Webber.

Sâmbătă seară, când a fost inaugurată şi noua sală a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian", printre spectatorii nerăbdători să urmărească celebrul musical s-au numărat mai multe personalităţi din România, printre care politicieni, actori, oameni de televiziune şi cântăreţi. Timp de aproximativ două ore, povestea s-a derulat armonios pe scena Operetei, artiştii oferindu-le celor prezenţi un regal de muzică de calitate, dans, teatru, dar şi o poveste cu accente romantice şi tragice deopotrivă.

La începutul musicalului este prezentată o licitaţie desfăşurată la Opera din Paris, când apare în scenă un bătrân, Raoul, Viconte de Chagny, care se arată interesat de o cutie muzicală bizară, ce pare să-i reamintească de ceva anume. La scurt timp după acest moment, pe scenă apare un minunat candelabru antic - devenit un personaj al musicalului "Fantoma de la Operă". Acesta este momentul în care se produce un salt temporal şi acţiunea se mută în anii de tinereţe ai lui Raoul, atunci când candelabrul trona, spre admiraţia tuturor, în sala Operei Garnier.

O nouă operă, "Hannibal", este în repetiţie. După un incident şocant - atribuit "Fantomei" -, diva Carlotta, primadona teatrului, interpetată magistral de Gabriela Daha, se retrage furioasă. Meg, fiica maestrei de balet Giry, o tânără cu mişcări delicate - personaj căruia îi dă viaţa Alexandra Giurcă -, o recomandă ca înlocuitoare pe Christine Daaé, prietena şi colega sa din ansamblul de balet. Christine este interpretată de Irina Baianţ şi reuşeşte, până la sfârşitul spectacolului, să cucerească publicul cu vocea şi calităţile ei teatrale. Tânără artistă luase lecţii de muzică, însă, atunci când este întrebată, nu poate sau nu vrea să spună cine i-a fost profesor. Audiţia începe, apoi are loc spectacolul, iar, din loja directorului, tânărul Raoul - interpretat de Florin Ristei -, spectator fidel al Operei, îşi manifestă entuziasmul faţă de performanţa lui Christine.

După spectacol, Meg o întreabă pe Christine cine este misteriosul ei maestru de canto, însă tot ce îi poate răspunde aceasta este că el este Îngerul Morţii, despre care tatăl ei îi spusese că o va proteja după moartea lui. Decorurile - mereu surprinzătoare - ajută la naşterea unei poveşti care ţine publicul cu sufletul la gură. Unul dintre momentele importante ale musicalului este acela când Christine rămâne singură în cabină şi se uită în oglindă, iar un chip apare în spatele oglinzii. Este Fantoma - Îngerul Morţii. Este Adrian Nour, care, charismatic şi misterios, dă viaţa unui personaj care a făcut istorie, dar într-o nouă perpectivă regizorală. Fantoma, în viziunea lui Stephen Barlow, este un compozitor nebun care s-a retras în subsolul Operei Garnier.

Astfel, el o conduce pe Christine în adâncurile Operei, spre adăpostul subteran al Fantomei. Măcinată de curiozitate, Christine îi scoate masca, provocându-i furia. De-a lungul spectacolului, nebunia personajului, redată de Adrian Nour, se amestecă cu aspiraţia sa spre iubire.

În decorurile realizate de scenograful Andrew Riley şi lighting designerul Howard Hudson se derulează o poveste cu elemente de mister, iubire, suspans, dar şi multă pasiune.

La un moment dat, artiştii Operei descoperă cadavrului maşinistului Buquet, iar panica se instalează. În această atmosferă de groază, Christine fuge împreună cu Raoul într-un loc sigur, acoperişul Operei, şi stabilesc să fugă împreună în noaptea aceea. Fantoma iese din ascunzătoarea sa, de unde a auzit totul, şi ameninţă să se răzbune. Astfel este pus în scenă şi unul dintre cele mai importante şi celebre momente ale musicalului "Fantoma de la Operă", acela când candelabrul se prăbuşeşte din tavan. Dramatismul acestei scene nu este, totuşi, adus la cote maxime, astfel încât să creeze acel moment spectaculos care a reprezentat un punct de maxim interes atât în cartea lui Gaston Leroux, cât şi în musicalul lui Webber.

Cortina cade, iar publicul aplaudă intens sfârşitul actului I.

Actul al II-lea începe cu momentul în care întreaga companie a Operei sărbătoreşte, printr-un bal mascat, Revelionul, dar şi dispariţia Fantomei. Muzica, dansul, costumele artiştilor, dar şi decorul impresionant transmit energia şi bucuria jocului către public. Însă, în toiul festivităţii, o figură bizară întrerupe petrecerea. Fantoma s-a întors.

În scena finală, Fantoma o răpeşte pe Christine. Madame Giry, personaj interpretat de Dana Rotaru, acceptă să îl conducă pe Raoul la adăpostul Fantomei. Acesta este urmărit de mulţimea furioasă a artiştilor. În ascunzătoarea subterană, Raoul este capturat de Fantomă, care o pune pe Christine să facă o alegere imposibilă: fie să rămână cu el pentru totdeauna, fie să accepte ca Raoul să fie ucis. Mulţimea se apropie, Fantoma se retrage şi le ordonă amândurora să plece, apoi dispare în întuneric.

Cortina cade, iar publicul nu întârzie să aplaude. Apoi, pe scenă intră, pe rând, membrii echipei spectacolului "Fantoma de la Operă".

Regizorul australian Stephen Barlow a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX, înainte de stabilirea distribuţiei musicalului "Fantoma de la Operă", că are o "uriaşă responsabilitate" faţă de acest spectacol şi că, dacă nu va avea succes în România, va fi vina lui. Având în vedere aplauzele intense de care s-a bucurat spectacolul în seara premierei şi viziunea regizorală nouă, musicalul "Fantoma de la Operă" ar putea deveni un adevărat fenomen artistic al genului în România.

Musicalul "Fantoma de la Operă" este pus în scenă de regizorul australian Stephen Barlow cu ajutorul unei echipe de creaţie din care fac parte artişti români şi străini şi are drept protagonişti actori, vedete pop şi solişti de operă din România.

Renumit pentru abordările sale originale şi surprinzătoare, Stephen Barlow a reevaluat scenariul original al spectacolului recalibrând cele două coordonate dramatice principale şi schimbând coordonatele temporale ale acţiunii, pe care o plasează în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Noua producţie păstrează nota de dualitate care domină imaginea personajului principal şi subliniază contrastele care îi compun profilul captivant.

Din distribuţia spectacolului fac parte, printre alţii, artiştii Adrian Nour (Fantoma), Irina Baianţ (Christine Daaé), Florin Ristei (Raoul, Viconte de Chagny), Andrei Lazăr (Monsieur André), Valentino Tiron (Monsieur Firmin), Gabriela Daha (Carlotta Giudicelli), Samuel Druhora (Ubaldo Piangi), Dana Rotaru (Madame Giry), Alexandra Giurcă (Meg Giry), cu participarea Orchestrei, Corului şi Baletului Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian".

Biletele pentru primele patru reprezentaţii care vor avea loc pe noua scenă a Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian", în luna ianuarie, au fost epuizate în doar câteva ore de la punerea lor în vânzare, alte reprezentaţii ale musicalului "Fantoma de la Operă", regizat de Stephen Barlow, urmând să aibă loc în luna februarie.

Spectacolul "Fantoma de la Operă" va intra în repertoriul Teatrului de Operetă şi Musical "Ion Dacian" şi va putea fi văzut de cei interesaţi şi în următoarele luni pe scena instituţiei. Datele reprezentaţiilor urmează să fie anunţate.