Şeful Institutului Naţional al Patrimoniului: Comunitatea locală nu vrea includerea Roşia Montană în UNESCO întrucât ar bloca investiţiile

Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Muraru, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că galeriile romane de la Roşia Montană nu pot fi incluse în patrimoniul UNESCO cât timp comunitatea locală nu doreşte acest lucru.

Întrebat, în calitate de director al singurei instituţii din România abilitate să întocmească dosarele pentru intrarea în patrimoniul UNESCO, dacă este posibil ca galeriile romane de la Roşia Montană să fie incluse în patrimoniul acestei organizaţii, Alexandru Muraru a răspuns că ONG-urile care acuză blocarea includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO "nu cunosc procedura".

Potrivit lui Muraru, decizia în privinţa includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO aparţine autorităţilor locale, iar Primăria locală este împotriva ideii.

"Este clar şi de ce, pentru că ar bloca orice investiţie în zonă. Până la urmă, este decizia lor, o înţeleg perfect. La Roşia Montană s-a făcut anul trecut un referendum local unde peste 80% dintre locuitori s-au pronunţat pentru începerea exploatării miniere. Acolo nu se mai lucrează din 2006”, a spus Alexandru Muraru.

Întrebat dacă poate fi luată în calcul includerea galeriilor romane de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO dacă nu va începe exploatarea, Muraru a spus că a discutat cu ministrul Culturii, Daniel Barbu, şi că reprezentanţii INP vor merge la Roşia Montană să facă o "evaluare internă".

"Cred că putem vorbi de debutul unui asemenea dosar în 10-15 ani dacă cei de la Roşia Montană, comunitatea locală, sau Roşia Montană Gold Corporation, dacă începe exploatarea, îşi păstrează angajamentele şi vor investi banii în restaurarea celor 900 de metri de galerii romane”, a afirmat directorul INP.

Totodată, potrivit lui Muraru, nu se poate miza pe "criteriul unicităţii", deoarece există galerii romane şi în Italia sau Spania.

"La prima vedere, nu se poate merge pe criteriul unicităţii, dar o să văd cu colegii, pentru că la UNESCO sunt câteva criterii pe care trebuie să te angajezi fiindcă mai există în nordul Italiei şi în sudul Spaniei galerii romane de o asemenea amploare, dar aceasta este o discuţie care merită detaliată şi nu poate fi abordată aşa, foarte facil", a adăugat Alexandru Muraru.

Reprezentanţii Pro Patrimonio au acuzat Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, reclamând secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Cârnic, pentru care fundaţia ar fi plătit 10.000 de lire sterline.

Arhitectul Şerban Cantacuzino, reprezentant al fundaţiei Pro Patrimonio, susţinea că încercarea de a include patrimoniul Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost făcută în mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci când Ministerul Culturii voia includerea zonei în lista mondială a ariilor protejate. În acest scop, preciza Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi plătit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Cârnic, care făcea parte din procesul de includere în Patrimoniul Mondial. Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabileşte "cât de important este acest patrimoniu" a dispărut sau este considerat secret, fundaţia neprimind niciodată vreun exemplar al respectivului document.

În replică, fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că raportul despre care arhitectul Şerban Cantacuzino spunea că este de negăsit se află în posesia sa.

În ceea ce priveşte includerea galeriilor romane de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, Kelemen a spus că nu se poate face nimic împotriva voinţei autorităţilor locale.

Includerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.