Sesizarea preşedintelui privind legea SRR şi SRTv, discutată miercuri de Curtea Constituţională

Preşedintele Traian Băsescu a sesizat CC, în 26 februarie, cu privire la legea pentru modificarea Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTV, ce prevede că cele două societăţi pot înfiinţa persoane juridice de drept privat, pot dobândi calitatea de asociat în cadrul unor asemenea entităţi sau pot achiziţiona acţiunile/părţile sociale ale unei societăţi comerciale existente, cu avizul consultativ al comisiilor parlamentare pentru cultură.

Şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea acestei legi, susţinând că sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, având în vedere că dispoziţiile legii sunt insuficient de precis formulate şi nu nerespectă criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate.

În forma sa actuală, Legea 41/1994 prevede, la art. 42, că "finanţarea necesară producerii şi difuzării emisiunilor radiofonice şi de televiziune adresate străinătăţii, precum şi dezvoltării acestei activităţi se asigură din fondurile alocate de la bugetul de stat" şi că "sumele necesare se evidenţiază separat în bugetul fiecărei societăţi, pe baza programelor stabilite potrivit legii".

Articolul 43 prevede că SRR şi SRTv "se pot asocia între ele sau cu terţi în vederea realizării de activităţi comune care prezintă interes pentru asociaţi, fara a se modifica prin aceasta statutul juridic al serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune".

În legea trimisă la promulgare, în articolul 43 alineatul 1 indice 1 se prevede că "în vederea extinderii/dezvoltării activităţii specifice, în ţară sau în străinătate, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot înfiinţa, cu avizul consultativ al comisiilor parlamentare pentru cultură ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, pot dobândi calitatea de asociat în cadrul unor asemenea entităţi sau, după caz, pot achiziţiona acţiunile/părţile sociale ale unei societăţi comerciale existente, în condiţiile legii".

"În conformitate cu acest text legal, legiuitorul a prevăzut următoarele modalităţi la care poate recurge Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în vederea extinderii activităţii specifice acestor societăţi, în ţară şi în străinătate: a) înfiinţarea unei persoane juridice de drept privat (cu sau fără scop lucrativ), b) intrarea în cadrul unor asemenea persoane juridice de drept privat în calitate de asociat, c) achiziţionarea unor acţiuni sau părţi sociale în cadrul unor societăţi comerciale existente", arăta, în sesizare, preşedintele.

Şeful statului consideră că "reglementarea adoptată de legiuitor nu este clară, neoferind condiţii/criterii de eligibilitate şi oportunitate".

"În acest sens, observăm că ultimele două modalităţi concepute de legiuitor se suprapun, sub aspectul mecanismului juridic, deoarece dobândirea calităţii de asociat se face prin achiziţionarea acţiunilor în cadrul respectivei societăţi, procedură prevăzută distinct în a treia modalitate. De asemenea, reglementarea prevăzută în art. 43 alin. 1 indice 1 este lipsită de predictibilitate deoarece legea nu prevede criterii clare de asociere/achiziţionare de părţi sociale sau acţiuni, cu atât mai mult cu cât finanţarea acestor operaţiuni se face din fonduri alocate de la bugetul de state arată în sesizarea către Curtea Constituţională", se arată în sesizare.

În document se mai precizează faptul că "menţiunea cu privire la avizul consultativ al Comisiilor parlamentare pentru cultură ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, în vederea aprobării acestor modalităţi, nu este suficientă, în contextul în care iniţierea unor asemenea demersuri ar trebui să se raporteze la elemente şi criterii specifice activităţii Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune".

Preşedintele consideră, în final, că "textul legii este lipsit de predictibilitate, situaţie care poate crea dificultăţi în ceea ce priveşte aplicarea acestuia", astfel că "textul legal vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie".

În sesizarea de neconstituţionalitate se mai arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a pronunţat, în cauze similare, în sensul că "terminologia utilizată de legiuitor pentru reglementarea procedurii menţionate este confuză şi lipsită de predictibilitate, fiind susceptibilă de a conduce la interpretări…".