Studiul unui manuscript vechi de 700 de ani dezvăluie identitatea reală a unui pictor bizantin

Contemporan cu Giotto, considerat părintele picturii occidentale, artistul cunoscut în mod convenţional sub numele de Manuel Panselinos a fost la fel de influent într-o cu totul altă tradiţie, care este în mare parte ignorată în Occident.

Totuşi, nu se ştie nimic despre viaţa sa, iar cercetătorii cred că Panselinos a fost doar o poreclă. Arta bizantină, care decorează bisericile din Grecia, Serbia şi alte ţări ortodoxe, se remarcă prin formalitatea sfinţilor alungiţi şi încruntaţi, prin munţi cvasi-cubişti şi prin Madonna cu ochii mari, relatează AP News.

Lucrările atribuite lui Panselinos, de la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, sunt considerate cele mai frumoase opere realizate în imperiul care a cuprins Europa şi Asia şi a rezistat de la căderea Romei, până la cucerirea capitalei imperiale Constantinopol de către otomani, în 1453.

Războiul din Ucraina, ziua 1132. Putin va recruta încă 160.000 de ruși pentru războiul cu Ucraina / Starmer și Trump sunt de acord să mențină „presiunea colectivă” asupra lui Putin

„Dacă aș fi fost președinte, aș fi fost mai prezent și mai aplicat”, spune Antonescu despre Iohannis

Cercetările recente ale unui călugăr grec şi cercetător în lingvistică au făcut legătura între „Panselinos” şi pictorul Şcolii Macedonene Astrapas. Acum, experta în caligrafie Christina Sotirakoglou a comparat literele de pe un manuscris atribuit provizoriu lui Astrapas cu caracterele de pe o pictură bisericească din nordul Greciei, considerată cea mai bună operă a lui Panselinos.

Părintele Cosmas Simonopetritis, fost administrator superior în Muntele Athos, comunitatea monahală semiautonomă în care se află biserica Protato, spune că cercetările lui Sotirakoglou şi ale sale „dovedesc clar” adevărata identitate a lui Panselinos.

„Panselinos a fost o persoană reală, iar (numele) a fost doar porecla prin care Ioannis Astrapas a devenit cunoscut”, a declarat el.

„Panselinos” şi contemporanii săi sunt asociaţi cu o „renaştere” în arta ortodoxă, care a reînviat forme şi tehnici moştenite din antichitate. Expresiile faciale au dobândit o umanitate mai profundă, iar în compoziţie s-a acordat o mai mare atenţie proporţiilor şi adâncimii, potrivit AP News.