Titus Corlăţean, despre monedele dacice readuse în ţară: Reprezintă o mărturie a identităţii noastre - FOTO

La conferinţa de presă, care a avut loc, vineri, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), au participat Titus Corlăţean - ministrul Afacerilor Externe, Daniel Barbu - ministrul Culturii, Augustin Lazăr - procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Dimitrie Bogdan Licu - prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ernest Oberländer-Târnoveanu - directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Bogdan Tohăneanu - secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Robert Marin - ataşat de Afaceri Interne la Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a declarat, la conferinţa de presă, că readucerea în ţară a 145 monede de aur (stateri) dacice de tip Koson reprezintă încununarea a trei ani de activitate a unei echipe complexe, la care au participat procurori, ofiţeri de poliţie, funcţionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi experţi.

"Este un moment fast, pentru că, pentru prima oară, o cantitate atât de mare de patrimoniu exportat ilegal din România se întoarce", a spus directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României. "Anul 2013 a fost un an fast. În iulie, am recuperat 49 de monede din Statele Unite (...) şi la sfârşitul lui iulie din Germania", a completat Ernest Oberländer-Târnoveanu. Acesta a vorbit şi despre jaful arheologic care a avut loc în zona Sarmisegetuza Regia şi care, potrivit informaţiilor, se desfăşoară în continuare.

Totodată, Daniel Barbu a afirmat că ministerul Culturii, cu sprijinul Guvernului şi al ministerului Mediului, şi-a asumat sarcina de a transforma zona, care este ţintită de braconieri, în parc arheologic. Astfel, instituţiile statului vor conlucra pentru a păstra patrimoniul, pentru a împiedica ca pe viitor el să fie prădat de "aventurieri şi căutători de profit".

De asemenea, Daniel Barbu a precizat că "punerea în valoarea nu numai pentru conservare şi cercetare ştiinţifică, dar şi pentru vizitare a zonei Sarmizegetusei dacice este unul din obiectivele ministerului Culturii".

La conferinţa de presă, Titus Corlăţean a salutat decizia autorităţilor britanice prin care s-a dispus restituirea acestor bunuri. Totodată, ministrul Afacerilor Externe a precizat că dacă n-ar fi existat o relaţie solidă între România şi Marea Britanie, acest tip de solicitare ar fi fost tratată cu o "tonalitate diferită".

Readucerea în ţară a celor 145 de monede de aur dacice "este un succes al statului român, al diferitelor instituţii (...) şi face parte dintr-o succesiune de demersuri", a completat ministrul.

Ca urmare a acestor acţiuni au fost readuse în ţară, urmând a se pronunţa în continuare asupra lor instanţele de judecată, 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, 289 de monede de aur şi argint, precum şi 14 podoabe dacice de aur. Acestora li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson şi cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I î.e.n., la Tomis şi Callatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 73 de monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2013.

"Dacă pentru cetăţenii ţărilor în care au ajuns Kosonii, aceştia au mai mult o valoare numismatică (...) pentru noi reprezintă o mărturie a identităţii noaste, a aparteneţei noastre la o civilizaţie de peste 2.000 de ani", a spus Titus Corlătean, în conferinţa de presă, susţinută vineri, de la MNIR.

Cele 145 de monede din aur dacice, readuse în ţară acum, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44 - 29 î.e.n.), unul dintre urmaşii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei - Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fără monogramă.

Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost bătute din aur rafinat şi aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 - 29 î.e.n. Datorită acestor monede, se cunosc în prezent mai multe nu numai despre istoria politică, dar şi despre viaţa economică, socială şi arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Întrebat despre locul în care s-au descoperit aceste monede, Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a precizat că în septembrie 2010, autorităţile britanice s-au sesizat, cu ocazia unui control vamal, despre faptul că un cetăţean român avea asupra lui un lot de 145 monede Koson. Chestionat fiind despre provenienţa acestor bunuri, bărbatul a spus că a le-a primit în Ungaria de la un alt cetăţean român şi el voia să le vândă. După ce le-a prezentat la o casă de licitaţie din Marea Britanie şi nu a reuşit, voia să meargă în Germania unde avea nişte conexiuni la o altă casa de licitaţie.

"În urma expertizei, a rezultat că acest lot de 145 de monede Koson era foarte asemănător sau identic cu un alt lot de 142 de monede Koson care a fost recuperat pe teritoriul României cu un an înainte", a declarat Lazăr.

Cele 145 de monede dacice de aur de tip Koson, recent readuse în ţară, vor fi prezentate publicului în cursul lunii noiembrie, la o dată care va fi comunicată ulterior.