Un grup de scriitori vrea reformarea USR: Cerem normalitate, transparenţă şi modificarea statutului. Manolescu: Reprezintă doar 1%

Acest anunţ a fost făcut de reprezentanţi ai Grupului pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România (GRUSR), la o conferinţă de presă care a avut loc miercuri, la librăria Cărtureşti-Verona din Bucureşti. La eveniment au participat, printre alţii, scriitorii Paul Cernat, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Octavian Soviany şi Paul Vinicius.

Din acest grup fac parte peste 80 de scriitori activi, însă numărul lor creşte în fiecare zi, potrivit reprezentanţilor GRUSR, care au mai precizat că sunt mulţi autori care, deocamdată, "se tem" să se pronunţe.

La conferinţa de presă, Claudiu Komartin a spus că nu face parte din Uniunea Scriitorilor din România, însă doreşte "o reformare temeinică şi o resetare a statutului Uniunii Scriitorilor din România", care, "din păcate, a devenit, în ultimii ani, o organizaţie tot mai solipsistă, tot mai îndepărtată de idealurile şi de ţelurile pe care le are scriitorul român".

"Din păcate, în momentul acesta, Uniunea Scriitorilor din România nu face decât să prezerve un set de lucruri care funcţionează anapoda şi funcţionează aşa de multă vreme şi nu putem să nu observăm că, de 25 de ani încoace, încă din perioada comunistă, o reformă reală a acestei organizaţii nu a avut loc", a declarat Claudiu Komartin.

De asemenea, acesta a spus că problemele structurale ale Uniunii Scriitorilor sunt multe şi nu pot fi rezolvate "dintr-o dată şi printr-o singură mişcare", însă Grupul pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România îşi doreşte ca USR să funcţioneze în normalitate.

"Avem de-a face cu un fel de a construi care nu mai are legătură cu lumea actuală. Uniunea Scriitorilor din România nu funcţionează într-o lume capitalistă, într-o lume în mişcare cum este aceasta. Ea şi-a păstrat, ce-i drept, un anumit capital simbolic, dar este pe cale să şi-l piardă şi pe acesta", a mai spus scriitorul.

Prezent la conferinţa de presă, Florin Iaru a ţinut să menţioneze că USR este o instituţie de utilitate publică, ceea ce înseamnă că se supune legilor şi reglementărilor în vigoare în România.

Acesta a spus că s-au făcut, totuşi, mai multe acte imorale în ceea ce priveşte activitatea Uniunii Scriitorilor din România. Unul dintre acestea este schimbarea Statutului preşedintelui USR.

Statutul Uniunii Scriitorilor a fost modificat pe 12 martie 2013 şi i-a permis lui Nicolae Manolescu, care se afla în acel moment la al doilea mandat la conducerea USR, să candideze pentru un al treilea mandat în funcţia de preşedinte al uniunii.

În noul Statut nu mai apare articolul potrivit căruia "Preşedintele USR e ales prin vot de CN (Conferinţa Naţională, n.r.), în prima sesiune ordinară, pentru un mandat de 4 ani. Orice membru USR poate fi ales în această funcţie pentru cel mult două mandate. Preşedintele poate fi revocat, tot prin vot, de către CN în sesiune extraordinară". Aceste aspecte apăreau în articolul 32 din fostul Statut al USR.

"Nelimitarea numărului de mandate contravine tuturor celorlalte (...) legi din România, care normează preşedinţii. Preşedintele României nu poate fi ales decât de două ori. Şi în foarte multe alte funcţii alegerea unui preşedinte este limitată la două mandate. De altfel, acesta a fost statutul Uniunii Scriitorilor până în 2013", a declarat Florin Iaru.

Poetul a mai spus şi faptul că, începând din 2012, nu au fost făcute publice rapoartele de activitate şi situaţiile financiare ale USR, deşi acestea sunt cerute la o astfel de instituţie de utilitate publică. De asemenea, scriitorul a spus că nu sunt făcute publice rapoartele comisiilor de cenzori pentru 2012, 2013, 2014, nu există dovada publicării, în ultimii trei ani, a raportelor de activitate şi a situaţiilor financiare anuale a USR în Monitorul Oficial al României, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, cum ar fi normal potrivit legii. Totodată, Florin Iaru a declarat că nu există un raport cu privire la situaţia la zi a patrimoniului, pentru că USR, deşi nu este o organizaţie cu scop patrimonial, are un patrimoniu, precum şi că nu există rapoarte anuale publice pentru anii 2012, 2013 şi 2014 cu privire la situaţia financiară a sumelor colectate de USR în temeiul legii privind timbrul literar.

"În anul 2012, piaţa de carte din România a însumat 60 de milioane de euro. Presupunând, într-un mod cu totul logic, că, din totalul cărţilor apărute în România, măcar o treime reprezintă beletristică, atunci avem o sumă de 20 de milioane de euro, din care procentul de 2% prevăzut prin timbrul literar se varsă uniunilor de creaţii şi, în proporţie de 99%, Uniunii Scriitorilor, ar trebui să avem o sumă anuală de intrat în vistieria Uniunii Scriitorilor de aproximativ 400.000 de euro, bani absolut suficienţi pentru a întreţine activitatea, pentru a sprijini scriitorii, pentru a face diversele activităţi care îi revin acestei uniunii", a declarat Florin Iaru, precizând că nu ştie motivul pentru care nu au nicio informaţie despre aceste sume.

O altă nemulţumire este că USR a avut în 2014 prea puţine manifestări, însă ceea ce cer scriitorii este normalitate, modernitate şi transparenţă.

"Toate lucurile pe care le cerem ţin de normalitate, modernitate şi transparenţă. Asta este ceea ce dorim noi. Să ştim cum se organizează, cum cheltuieşte Uniunea Scriitorilor banii", a spus Florin Iaru, precizând că nu "atentează la valoarea sau la însemnătatea" vreunui autor, ci sunt interesaţi de "organizarea şi legalitatea" instituţiei.

La rândul său, Paul Cernat a spus că "nu este normal, moral ca preşedintele Uniunii Scriitorilor să fie ales de «n» ori, să fie beneficiarul unor mandate fără număr".

"Orice preşedinte, oricât de bun, oricât de reformator ar fi la început, la al treilea mandat deja începe să se comporte aşa, cum, din păcate, constatăm că se comportă actuala conducere a Uniunii Scriitorilor", a spus Paul Cernat.

Drept urmare, Paul Cernat a spus că se văd obligaţi să ia atitudine, să investigheze modul în care se cheltuiesc banii şi încotro se duc.

"Cred că şi actualul preşedinte al Uniunii Scriitorilor ar avea de câştigat ca imagine dacă ar ţine cont de doleanţele noastre. Să nu uităm că domnia sa a fost ales ca preşedinte al Uniunii Scriitorilor, a fost reales şi în virtutea unei imagini de reformator, de spirit democrat, liberal. La al treilea mandat, lucrurile acestea au început să cam scârţâie şi cred că a cam venit timpul să facă un pas în direcţia justă şi domnia sa. În orice caz, să ne asculte şi nu doar să ne asculte, ci cred că ar trebui să se ia şi nişte măsuri concrete de reformă", a mai spus Paul Cernat.

La rândul său, Octavian Soviany a declarat că, în prezent, Uniunea Scriitorilor este "o instituţie anacronică, o instituţie care există de pe timpul comunismului, care n-a strălucit niciodată prin transparenţă şi care păstrează încă şi astăzi multe sechele din perioada comunistă".

"Membrii uniunilor de creaţie au dreptul la alocaţii de merit după ce împlinesc vârsta de 60 de ani, trebuind să îndeplinească o anumită condiţie: să deţină fie un premiu al Uniunii Scriitorilor, fie un premiu al Academiei. Vreau să vă spun că nici până în ziua de astăzi nu se ştie exact cine sunt scriitorii care beneficiază de asemenea alocaţii de merit, nici dacă întrunesc condiţiile necesare. Lista nu este publică, dar ar trebui să fie publică, pentru că este vorba de bani publici", a mai spus scriitorul.

Totodată, Octavian Soviany a menţionat că Uniunea Scriitorilor trebuie "neapărat reformată", pentru că, dacă nu va fi, "în câţiva ani va muri de moarte naturală".

La conferinţa de presă a fost prezent şi scriitorul Paul Vinicius, care a spus că, dacă lucrurile nu vor fi privite cu "deschidere şi transparenţă", membrii USR vor fi nevoiţi să-şi prezinte demisiile.

Membrii Grupului pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România au prezentat un manifest în şapte puncte, în care prezintă propunerile lor pentru reformarea USR, în revista Observator Cultural. Acest manifest, intitulat "Pentru un început de reformă a Uniunii Scriitorilor din România", îi este adresat lui Nicolae Manolescu, preşedintele USR.

Manolescu, despre grupul care susţine că doreşte reformarea USR: Reprezintă doar 1%

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, referitor la grupul de scriitori care susţine că doreşte reformarea USR, că aceştia reprezintă doar 1% din membrii instituţiei.

"Conform semnăturilor de pe lista acestei echipe de reformişti e vorba de 1% din membrii Uniunii Scriitorilor. Îmi pare rău, n-am ce discuta cu ei", a declarat Nicolae Manolescu, pentru MEDIAFAX.

Acesta a precizat că grupul de scriitori, printre care se numără şi Florin Iaru, Paul Cernat, Claudiu Komartin, Octavian Soviany şi Paul Vinicius, care vrea reformarea Uniunii Scriitorilor din România (USR), a pus anumite întrebări în legătură cu activitatea USR şi va primi răspunsuri la şedinţa de consiliu care va avea loc la sfârşitul lunii martie.

"Au pus întrebări, li se va răspunde la consiliul care va avea loc în martie, adică la sfârşitul lunii. Dincolo de chestia asta, eu, personal, nu stau de vorbă cu 1% din membrii uniunii, am în sarcină 99%, deci în faţa lor răspund. (...) Ca să pot să iau în considerare, vor trebui să fie circa 900 de semnături... conform statutului. Cu 1%, iertaţi-mă, dar asta nu-i democraţie. Am 99% de oameni care sunt pe partea cealaltă. Încă o dată, n-am ce discuta cu 1%", a mai spus Nicolae Manolescu.

Societatea Scriitorilor Români (SSR) a fost creată în anul 1909 şi a funcţionat sub această denumire până în martie 1949. USR a apărut în 1949, prin fuziunea între SSR şi Societatea Autorilor Dramatici, potrivit site-ului www.uniuneascriitorilor.ro. În prezent, USR are aproximativ 2.400 de membri, care activează în cele 20 de filiale regionale organizate în România şi în filiala Chişinău. În cadrul filialei Bucureşti, cunoscută sub numele de Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, înfiinţată în martie 1972 şi care are circa 1.200 de membri, funcţionează şase secţii, după genurile literare.