Un studiu controversat dezvăluie că romanii aveau jucării sexuale

Arheologii au dezgropat falusul de aproximativ 17 centimetri  în 1992 şi au bănuit că ar fi putut fi folosit în mai multe moduri, inclusiv ca un obiect purtător de noroc pentru a „alunga răul”.

Cu toate acestea, o analiză mai recentă, efectuată cu scanări 3D ale obiectului, a dezvăluit că ambele capete au fost uzate, ajungând foarte netede în comparaţie cu restul piesei.

Concluzia analizei indică faptul că acesta a fost frecat în mod repetat de-a lungul timpului, potrivit studiului publicat pe 20 februarie în revista Antiquity. 

De ce sărbătorim 1 aprilie şi care este originea Zilei Păcălelilor

UNITER trage un semnal de alarmă în legătură cu linșajul mediatic care s-a dezlănţuit în jurul spectacolului „Proorocul Ilie”

Obiectul este probabil „primul exemplu cunoscut al unui falus  neminiaturizat din lemn din lumea romană” şi a fost unul dintre numeroasele obiecte aruncate într-un şanţ din secolul al II-lea d.Hr., inclusiv pantofi şi accesorii de îmbrăcăminte, unelte mici şi deşeuri de artizanat,  resturi de piele şi coarne lucrate, potrivit unui comunicat.

Picturile şi frescele cu tematică erotică de la Pompeii, un oraş roman din Napoli ce a fost îngropat de cenuşa vulcanului Vezuviu în urma unei erupţii în anul 79 d.Hr., dar şi poveştile lui Suetonius din secolul II d.Hr din „Vieţile celor 12 Cezari” demonstrează că poporul roman era lipsit de pudoare în viaţa sexuală. 

Obiecte similare au fost descoperite şi în Grecia, transmite Smithsonian.