Vineri 13, zi cu ghinion sau o dată norocoasă? Originile unei superstiţii extrem de răspândite

Ziua de Vineri 13 e însoţită, deseori, de stigmatul ghinionului.
Care sunt originile acestei superstiţii extrem de răspândite?
Există şi o istorie alternativă a acestei date „nefaste”, o tradiţie a norocului.

2635 afișări

Vineri 13, zi cu ghinion sau o dată norocoasă?

Când vine vorba de ghinion, există puţine superstiţii la fel de răspândite în cultura occidentală precum aceea a zilei de Vineri 13. Alături de teama iraţională ca o pisică neagră să le taie calea sau cea de a sparge oglinda, mulţi oameni privesc neliniştiţi filele de calendar care prevestesc fapul că urmează o astfel de zi. Iar pentru majoritatea, explicaţia sau originile acestei superstiţii rămân un mister.

Teama de Vineri 13 este atât de răspândită încât există chiar şi un nume pentru a descrie această fobie (paraskevidekatriaphobia). Iar ocaziile nu sunt atât de rare precum ne-am aştepta. Potrivit CNN, în calendarul gregorian probabilitatea ca data de 13 să cadă într-o vineri este mai răspândită decât în oricare altă zi a săptămânii.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria cultura-media

Există însă şi excepţii când vine vorba de cultura „fiorosului” Vineri 13. În Grecia şi în majoritatea ţărilor unde se vorbeşte limba spaniolă, oamenii se tem de zilele de Marţi 13, în timp ce Italia „tremură” când e Vineri 17.

Vineri 13. Originea superstiţiei

La fel ca multe superstiţii care s-au conservat de-a lungul timpului şi au traversat multiple spaţii culturale, originea precisă e dificil de identificat. În schimb, se ştie că atât zilele de vineri, în general, cât şi numărul 13 au conotaţii negative ca urmare a evenimentelor consemnate de-a lungul istoriei, precum şi în folclor.

În cartea „Extraordinary Origins of Everyday Things”, Charles Panati prezintă conceptul acestui „blestem” făcând referire la mitologia nordică: Loki, zeul răutăţilor, a semănat haosul la un banchet din Valhalla, aducând numărul zeilor prezenţi la 13. Înşelat de Loki, zeul orb Hodr a fost păcălit să-l ucidă pe fratele său, Balder, zeul luminii, al bucuriei şi al bunătăţii, cu o săgeată cu vârf de vâsc.

Pornind din Scandinavia, explică Panati, superstiţia s-a răspândit apoi în sud, în toată Europa, înrădăcinându-se de-a lungul Mării Mediterane încă de la începutul erei creştine. Aici, prin asociere cu evenimentele biblice din Joia Mare, valenţele negative ale numărului 13 (la Cina cea de Taină, care precedă Răstignirea, au participat Iisus Hristos şi cei 12 apostoli) s-au consolidat în spaţiul cultural creştin.

De altfel, se spune că vinerea este ziua în care Adam şi Eva au muşcat din fructul oprit al Arborelui Cunoaşterii, dar şi ziua în care Cain şi-a ucis fratele, pe Abel. Tot într-o vineri ar fi fost doborât Templul lui Solomon, iar arca lui Noe şi-ar fi început călătoria, în timp ce lumea era înecată de Potopul biblic descris în Vechiul Testament.

Cu toate acestea, abia în secolul al XIX-lea ziua de Vineri 13 a devenit un sinonim al nenorocirii. După cum explică Steve Roud în „The Penguin Guide to the Superstitions of Britain and Ireland”, combinaţia celor două „ingrediente” ghinioniste este o invenţie victoriană.

Publicat în 1907, romanul „Vineri 13”, scris de Thomas W. Lawson, spune povestea unui broker fără scrupule care profită de superstiţiile din jurul acestei date pentru a prăbuşi în mod deliberat bursa. Mai târziu, în anii 1980, Jason Voorhees, ucigaşul mascat din franciza „Vineri 13” a asigurat notorietatea conceptului. Ulterior, romane celebre precum „Codul lui Da Vinci”, publicat de Dan Brown în 2003, au popularizat ideea potrivit căreia originea superstiţiei ţine de arestarea a sute de cavaleri templieri într-o vineri, pe 13 octombrie 1307.

O istorie alternativă

Dar Vineri 13 nu este neapărat o zi nefastă. Există şi un punct de vedere diametral opus, tradiţii în care această dată este, de fapt, una extrem de norocoasă.

De exemplu, în vremurile păgâne se credea că vinerea este asociată cu divinitatea feminină. Primul indiciu în acest sens este chiar numele zilei, care provine, atât în cultura latină, cât şi în cea scandinavă sau celtică, de la zeiţe asociate cu frumuseţea, dragostea, căsătoria sau maternitatea. În plus, numărul 13 era asociat deseori cu fertilitatea şi fazele lunii.

În prezent, ideea de Vineri 13 a intrat în cultura populară, fiind preluată în industria cinematografică, în muzică şi nu numai. Vedete şi persoane publice vorbesc deseori despre această zi şi experienţele lor legate de Vineri 13. De exemplu, Taylor Swift consideră că 13 e numărul ei norocos: „M-am născut pe 13. Am împlinit 13 ani într-o vineri, 13. Primul meu album a luat Discul de Aur în 13 săptămâni. Prima mea piesă nr. 1 a avut o introducere de 13 secunde", a mărturisit ea în 2009, pentru MTV. „De fiecare dată când am câştigat un premiu, l-am aşezat pe locul 13, rândul 13, secţiunea 13 sau rândul M, care este a 13-a literă (din alfabet n.r.). Practic, ori de câte ori apare un 13 în viaţa mea, este un lucru bun.”

Citește pe alephnews.ro: Care sunt cele 16 povești care influențează fizica și astronomia în 2024

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: vineri 13,; superstitii,; ghinion,; zi cu ghinion

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.