Virgil Niţulescu, numit director interimar al Muzeului Ţăranului Român

Virgil Niţulescu a fost secretar general în Ministerul Culturii în timpul mandatului de ministru al lui Adrian Iorgulescu, iar în martie 2009 a fost eliberat din funcţie şi numit inspector guvernamental. Niţulescu este şi preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

El a fost numit de ministrul Culturii Kelemen Hunor la conducerea MŢR după plecarea lui Vintilă Mihăilescu.

Mihăilescu a demisionat din funcţia de director pe 15 aprilie şi a părăsit conducerea muzeului pe 15 mai, după ce mandatul său a expirat la 1 iunie 2009.

"Am mai amânat, ca să rezolv nişte treburi", a declarat, la începutul lunii mai, Mihăilescu, precizând de la început că a venit la conducerea muzeului pentru un singur mandat. Dintre proiectele pe care a dorit să le finalizeze, el a dat ca exemplu colaborarea Muzeului Ţăranului Român cu muzeele locale pentru constituirea unei asociaţii a acestora din urmă. "Noul Cinematograf al Regizorului Român nu mergea bine la început, am stat să văd dacă chiar funcţionează. Nu voiam să iasă prost, avem contract cu Comisia Europeană şi ne-am luat un angajament faţă de regizorii români (...). La fel, la Clubul Ţăranului. Deci chestii de gospodărie", a explicat atunci directorul Muzeului Ţăranului, adăugând că acum se poate retrage "cu conştiinţa împăcată".

Virgil Niţulescu este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti şi doctor în arheologie. A fost numit, în ianuarie 2005, secretar de stat pe probleme de patrimoniu la Ministerul Culturii şi Cultelor, pe vremea ministeriatului Monei Muscă. După desfiinţarea acestei funcţii, a fost consilier al ministrului Adrian Iorgulescu, iar din 21 decembrie 2006, secretar general al Ministerului Culturii, funcţie pe care şi-a păstrat-o pe parcursul mandatului lui Adrian Iorgulescu şi până în martie 2009, în timpul mandatului lui Theodor Paleologu, când a fost numit inspector guvernamental.

Virgil Niţulescu a mai lucrat în Ministerul Culturii în perioada 1992 - 1995, în cadrul mai multor direcţii, iar între 1995 şi 2005, el a fost expert, apoi consilier pe lângă Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor.

La 11 octombrie 1906 a fost înfiinţat un muzeu autonom al artei populare româneşti. Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Al. Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială. Acesta a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neo-românească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii. După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, construcţia a fost finalizată, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

MŢR este singurul muzeu din România care a primit premiul EMYA (European Museum of the Year Award) pentru cel mai bun muzeu european al anului, în 1996.

Pe lângă expunerea permanentă, colecţiile sale vechi, dar şi recente, muzeul organizează expoziţii temporare, târgurile sale deja tradiţionale în care promovează "produselor ţăranului român", activităţi cu copiii, lansări de carte, concerte, proiecţii de filme, dezbateri şi seri culturale.