Adrian Vasilescu, despre rezerva de aur: Partidul care ar îndrăzni să vândă un gram de aur ar ieşi din istorie/ România are cea mai mică vânzare de credite din UE

„Acum sunt discuţii despre aur şi se spun multe minuni în spaţiul public. Se spune că PSD ar vrea să aducă aurul în ţară ca să-l vândă. Aceasta este o poveste, chiar dacă ar gândi aşa nişte oameni din PSD: Haideţi să aducem aurul în ţară să îl vindem, asta nu se poate întâmpla în România, pentru că România este bolnavă de microbul aurului. Partidul care ar îndrăzi să vândă un gram de aur ar ieşi din istorie. Aşa ceva nu există. Deci, nu aceasta este problema aducerii aurului în ţară. Este doar o încercare de a şicana Banca Naţională”, a spus, miercuri, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul conferinţei „Stabilitatea financiară sub umbrela UE”.

Consilierul de strategie al BNR a susţinut că este un paradox deţinerea aurului de către BNR, pentru că instituţia este doar administratorul aurului României, iar proprietarul este poporul român.

„Nicio lege nu vorbeşte despre rolul statului ca proprietar al rezervei de aur de la Banca Naţională. Atunci, dacă Banca Naţională nu este şi nici statul nu este, ne mai uităm în Codul Civil şi vedem acolo un capitolaş intitulat Administrarea de bine, care înseamnă că administratorul are toate drepturile de proprietar, dar administrează această proprietate în numele statului român. Este interesantă aceată relaţie”, a subliniat Vasilescu.

Consilierul de strategie al BNR a subliniat că, în 1890, când s-a discutat, în Parlament, despre rolul instituţiei în administrarea rezervei de aur, s-au ţinut adevărate lecţii de economie politică. „Astăzi dezbaterea este fuşerită”, a caracterizat Vasilescu.

Rezerva de aur a României este 103,7 tone, reprezentând aproximativ 10% din rezervele internaţionale ale ţării noastre.

Vasilescu: România are cea mai mică vânzare de credite din UE/O bancă, lacomă atât cât o lasă legea

Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), a spus, miercuri, că dacă, în ultima perioadă, la Guvern şi la Ministerul de Finanţe s-a înţeles cum este cu ROBOR-ul, „nu s-a înţeles cum este în România cu costul creditului”, în condiţiile în care sunt puţini clienţi

„Sigur că foarte multe dezbateri din România pleacă de la ideea că băncile sunt lacome. Aş îndrăzni să spun, este punctul meu de vedere, nu al Băncii Naţionale, chiar dacă foarte mulţi colegi de la Banca Naţională îmi împărăşesc ideea: o bancă poate să fie lacomă atât cât o lasă legea să fie. Nu poate fi mai mult de atât”, a susţinut, miercuri, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul conferinţei „Stabilitatea financiară sub umbrela UE”.

În ceea ce priveşte dezbaterea privind costul creditului, aceasta este lipsită de substanţă. „Se spun vrute şi nevrute şi, mai ales, fiecare spune ce îi trece prin cap”, a completat Vasilescu, care a mai susţinut că „se discută după ureche”. În aceste condiţii, consilierul de strategie al BNR a oferit mai multe detalii despre diferenţa dintre dobânzi şi costurile creditelor.

„Una este să discuţi despre marjă, care reprezintă diferenţa între dobânda activă şi dobânda pasivă, şi altă să spui că costul creditului în România este de cinci ori mai mare decât în Uniunea Europeană. Oricât am căuta, nu găsim această relaţie: un cost de cinci ori mai mare. Sigur că şi trebuie să o spunem că o bancă este un magazin de bani, dar este un magazin mai sofisticat, mai complex şi mai complicat, care, în plus, vinde o marfă unică”, a explicat Vasilescu.

Odată cu această discuţie, este nevoie să se poarte discuţia despre numărul de clienţi, unde România are cea mai redusă reprezentare din Uniunea Europeană, conform sursei citate.

„Discuţia aceasta (despre costul creditelor – n.red.) trebuie să fie făcută împreună cu altă discuţie, anume că în România avem cea mai mică vânzare de credite din Uniunea Europeană. Dintre 28 de ţări, noi avem deverul cel mai mic. Orice magazin de bani din lumea aceasta ar vrea să vândă prin dever, deoarece asta înseamnă clienţi mai mulţi, bani mai mulţi veniţi din vânzări. Înseamnă, în acelaşi timp, câştiguri mari şi profit mare pentru magazinul respectiv. Dumneavoastră (băncile – n.red.) nu puteţi să vă lansaţi în vânzări din dever. Sunteţi nevoiţi de situaţia din ţară să vă lansaţi în câştiguri din marje, pe diferenţe de preţ”, a punctat Vasilescu.

Consilierul de strategie al BNR a susţinut că, în aceste condiţii, analiştii din bănci trebuie să pună faţă în faţă aceste două realităţi.

„Unica şansă a unei bănci de a câştiga acum nu este din dever, ci din marjă şi totodată, faptul că este magazin unic, că nu se poate după colţ, la magazinul din coleţ să ia de acolo alţi bani - marfa plus marja. Cred că aceasta este o cheie pentru sistemul nostru bancar la această oră, în aşa fel încât şi deverul să înceapă să fie o realitate pentru România, pentru că nici întreprinderile nu vin la creditul băncii, nici populaţia nu vine în măsura în care şi-ar dori din două motive - pe de o parte, creditul este prea scump şi, pe altă parte, adeverinţa de salariu a celui care vine la creditul băncii nu este întotdeauna de natură să îl facă eligibil”, a subliniat Vasilescu.