Ambasador: Firmele britanice, atrase de sectorul energetic românesc. Diversitatea producţiei, un atu

"Avem deja companii din Marea Britanie, cum ar fi Amec Foster Wheeler, care activează în sectorul energetic din România. Sunt trei sectoare - petrol&gaze, sectorul nuclear şi inovaţia&cărbunele - unde Marea Britanie are o expertiză însemnată şi sectoare în care ţări din regiune, între care şi România, trebuie să facă faţă unor provocări considerabile. Astfel că este o oportunitate pentru a pune în legătură companii din Marea Britanie cu parteneri români. Au loc continuu discuţii, există companii interesate să investească în sectorul energetic românesc, însă, desigur, contează foarte mult deciziile luate de Guvernul României şi de autorităţile din energie, decizii privind investiţiile şi oportunităţile. Ştim că Guvernul lucrează acum la Strategia energetică şi aşteptăm noutăţi dinspre partea română", a afirmat Brummell.

El a afirmat că România şi Marea Britanie au multe în comun în ceea ce priveşte energia.

"Ambele ţări sunt bogate din punct de vedere energetic, au rezerve de petrol şi gaze şi centrale nucleare. Ambele ţări au investit în sursele regenerabile de producere a energiei şi au potenţial în gaze de şist. Iar România are multe avantaje în faţa vecinilor săi, de exemplu o dependenţă mult mai mică faţă de gazele ruseşti, comparativ cu alte state din regiune. În plus, sunt decizii importante ce urmează a fi luate în România referitor la capacităţi care ar urma să fie puse în funcţiune în viitor, cum ar fi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi decizii importante privind resursele de gaze din Marea Neagră", a precizat ambasadorul, prezent la Varşovia cu ocazia unui summit dedicat investiţiilor în energie.

Acesta consideră că punctul forte al României constă în diversitatea surselor de producţie a energiei - hidro, cărbune, petrol şi gaze, energie nucleară şi regenerabilă.

Datele prezentate la summit-ul din Varşovia arată că sectorul energetic din Europa Centrală şi de Est ar urma să atragă în următorii 10-20 de ani peste 300 miliarde lire sterline şi că fondurile UE vor avea un impact semnificativ. România ar putea cheltui 6,1 miliarde euro (28,1% din totalul fondurilor de coeziune alocate ţării) pentru reţelele de transport şi energie, ca parte a fondurilor de coeziune alocate în perioada 2014 - 2020. Spre comparaţie, Polonia va cheltui în acelaşi scop 23,8 miliarde euro (32,5% din totalul fondurilor de coeziune care îi sunt alocate), iar Slovenia numai 0,26 miliarde euro (9,1% din totalul fondurilor de coeziune).