ANALIZĂ: Liderii din Europa Centrală şi de Est au plecat de la Bucureşti sperând la banii chinezilor

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că va urmări personal evoluţia proiectelor din energie, infrastructură şi IT convenite cu China, care însumate depăşesc 5 miliarde de euro şi ar putea ajunge la 8 miliarde euro, şi a precizat că în luna ianuarie o parte a şedinţei de guvern va fi alocată evaluării paşilor făcuţi.

"Este vorba despre proiecte care adunate depăşesc 5 miliarde de euro, este o sumă, să zic, moderat-pesimistă. Încerc să fiu extrem de moderat, înţelegând că de la semnarea documentelor, de la intenţiile foarte clare, până la realizarea proiectelor este necesară o întreagă serie de paşi şi de elemente concrete", a spus Ponta la scurt timp după ce l-a condus la scara avionului pe premierul Chinei, Li Keqiang.

El a amintit faptul că cele mai mari investiţii vor fi în domeniul energiei, pe toate cele patru componente, nucleară, termo, hidro şi eoliană. Premierul a atenţionat însă că de la semnarea documentelor şi până la finalizarea proiectelor ar putea trece o perioadă mai mare de timp.

Totodată, premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, să sprijine Tarom pentru a relua zborurile directe către Beijing, ministrul afirmând că, în urma discuţiilor cu compania, există această posibilitate, cu două curse săptămânale, pentru început.

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica a semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.
Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.
Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.

De asemenea, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) are în plan construcţia unei unităţi de producţie a electricităţii de circa 350 milioane dolari, proiect de care sunt interesate trei companii din China.

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au convenit şi un program cultural pentru perioada 2013 – 2016, un acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti şi un memorandum de înţelegere privind promovarea cooperării investiţionale.

Discuţiile de la Bucureşti s-au încheiat cu promisiuni pentru o mai strânsă cooperare între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, în domenii precum infrastructura rutieră şi feroviară, energia, agricultura, turismul şi comunicaţiile.

Premierul chinez Li Keqiang a declarat că schimburile comerciale ale Chinei cu ţările din regiune ar trebui dublate în următorii cinci ani.

"Trebuie să încercăm să redublăm volumul comercial bilateral. În ultimii câţiva ani, volumul schimburilor comerciale cu ţările Europei Centrale şi de Est (ECE) s-a dublat, dar cu toate acestea rămâne modest. Trebuie să facem eforturi să redublăm vomul schimburilor comerciale în următorii cinci ani. Cred că este un obiectiv realizabil", a afirmat marţi premierul Li Keqiang, în deschiderea forumului.

În acest scop, 2014 va fi declarat anul promovării afacerilor dintre China şi ţările ECE, iar China va găzdui o serie de activităţi de promovare şi reuniuni ministeriale în domeniul comerţului.

"China nu doreşte un surplus de balanţă comercială cu ţările din ECE, dorim o echilbrare a schimburile comerciale prin importul mai mare de produs agro-alimentare de calitate, precum carne şi produse lactate, dar şi alte produse", a spus Li Keqiang.

Acesta a dăugat că guvernul chinez esta gata să exploreze posibilităţile de a semna un acord cadru privind investiţiile industriale împreună cu ţările din regiune pentru a sprijini companiile competente în sensul investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, precum şi ideea înfiinţării unei platforme pentru schimburi la nivelul IMM-urilor

De asemenea, China este pregătită să discute cu părţile relevante despre modalităţile de a valorifica o serie de canale de finanţare considerând că poate fi valorificată cu succes o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari, în liniile trasate de regulamentele UE, a mai spus şeful guvernului chinez.

Şi guvernele din ţările vecine au plecat de la Bucureşti cu promisiuni privind investiţii şi împrumuturi din China pentru proiectele lor. MEDIAFAX prezintă concluziile discuţiilor de la forum pentru guvernele celor mai mari economii din regiune.

UNGARIA

Guvernul ungar a anunţat mai multe succese în urma summit-ului de la Bucureşti.

Ungaria, Serbia şi China au convenit asupra unui proiect de 3 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare pe linia Budapesta - Belgrad, iar guvernul de la Budapesta a invitat compania naţională de construcţii feroviare din China să-şi înfiinţeze sediul regional în Ungaria.

De asemenea, Ungaria vrea să devină un centru regional de turism China - Europa Centrală şi de Est şi doreşte relaţii economice mai strânse cu România, făcând referire la proiectul liniei feroviare Bucureşti-Budapesta.

Ungaria a atras până în prezent investiţii de 2,8 miliarde de dolari din China, precizează guvernul de la Budapesta. Ţara vecină va găzdui începând din 2015 un centru de logistică de 30.000 de metri pătraţi care va fi tranzitat de toate produsele Huawei exportate către Europa.

De asemenea, compania chineză ZTE îşi va înfiinţa în Ungaria centrul de service pentru telefoane mobile care va deservi Europa.

Guvernul ungar a mai anunţat un acord în vederea creşterii nivelului importurilor din China şi pregătirea unor noi investiţii chineze la Budapesta, apreciind că ţările europene au nevoie de acorduri de liber-schimb mai largi pentru a ieşi din criză.

De asemenea, premierii Ungariei, Sloveniei şi Bulgariei au discutat în timpul summitului despre proiectul gazoductului South Stream. Ungaria şi România au convenit la summit asupra organizării unei comisii economice comune, care urmeză să se întâlnească pentru prima dată în februarie, la Budapesta, având ca principal scop promovarea reciprocă a investiţiilor. Ungaria mai doreşte să discute planuri de construire a 26 de noi puncte de trecere a frontierei în timpul exerciţiului bugetar 2014-2020 al UE.

SERBIA

Pe lângă modernizarea căii ferate Belgrad-Budapesta, guvernul sârb a anunţat că cooperarea regională şi cooperarea cu China reprezintă priorităţi de politică externă pentru Serbia.

Serbia are deja în derulare mai multe proiecte cu China, printre care un tronson al autostrăzii Serbia-Muntenegru şi construcţia podului peste Dunăre Zemun - Borča.

De asemenea, sârbii au anunţat la începutul lunii noiembrie un acord cu compania chineză de stat China Machinery and Engineering Corp., care va moderniza centrala pe cărbuni de la Kostolac, a doua cea mai mare din ţară, inclusiv construcţia unui nou grup energetic, cu o putere instalată de 350 MW. Investiţia se ridică la 1,25 miliarde dolari şi va fi finanţată în principal de Export-Import Bank of China.

POLONIA

Premierul polonez Donald Tusk a afirmat, la Bucureşti, după o întrevedere cu Li Keqiang, că expansiunea rapidă a economiei chineze oferă perspective largi pentru cooperare bilaterală, potrivit agenţiei de presă Xinhua. Astfel, Polonia va extinde cooperarea cu China în comerţ, agricultură, resurse minerale şi infrastructură.

China este interesată să se implice în proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare din Polonia şi să promoveze cooperarea bilaterală în energie şi protecţia mediului, a afirmat, la rândul său, premierul chinez.

El a precizat de asemenea că Beijingul ia în calcul creşterea importurilor de produse poloneze.

BULGARIA

Bulgaria vrea să atragă finanţare chineză pentru proiecte de infrastructură şi să extindă cooperarea cu China în agricultură. Premierul bulgar Plamen Oresharski a invitat companiile chineze să investească în industria alimentelor procesate produse din materie primă autohtonă, în special în zona lactatelor şi a alimentelor pentru bebeluşi.

Bulgaria şi China au discutat de asemenea înfiinţarea unei linii aeriene de transport directe între Sofia şi Beijing, pentru consolidarea oportunităţilor în turism şi afaceri.

Bulgaria speră să devină un hub pentru exportul de produse agricole către China şi vizează înfiinţarea de companii mixte pentru procesarea de hrană pentru animale şi exportul de produse neperisabile către China.

De asemenea, agenţiile pentru siguranţă alimentară din Bulgaria şi China au semnat la Bucureşti un acord care ar trebui să asigure că exporturile de produse agricole către China se ridică la standardele necesare şi, de asemenea, care ar putea deschide calea companiilor chineze către piaţa europeană.

CEHIA

Cehia a salutat de asemenea potenţialul ridicat de colaborare cu China, vizând creşterea schimburilor comerciale şi a investiţiilor "pe baza principiului respectului reciproc şi neamestecului în afaceri interne".

CROAŢIA

Croaţia, cel mai nou stat membru UE, este mai rezervată în urma summit-ului de la Bucureşti.

Premierul Zoran Milanovic a afirmat, la Bucureşti, că Croaţia trebuie să fie deschisă şi să înlăture barierele administrative pentru investiţiile şi companiile chineze, dar în ceea ce priveşte proiectele mari de infrastructură ar trebui să se bazeze pe atragerea de fonduri structurale europene, şi nu pe împrumuturi.

"Trebuie să creăm un spaţiu fără bariere administrative pentru capitalul şi companiile chineze. Cu toate acestea, proiectele de infrastructură, precum linia feroviară Rijeka-Botovo, vor fi finanţate prin accesarea de fonduri europene pentru dezvoltare, deoarece aceşti bani sunt gratis şi aici trebuie să ne concentrăm atenţia", a afirmat Milanovic.

El a mai precizat că forumul de la Bucureşti a fost mai degrabă de natură politică, iar oficialii care au participat şi-au afirmat sprijinul pentru cooperare, însă au avut grijă să evite suprapunerea cu structurile şi obligaţiile pe care statele le au faţă de Uniunea Europeană.

SLOVACIA

Premierul slovac a plecat de la Bucureşti cu promisiuni de cooperare cu China în infrastructură, finanţe şi inovare tehnologică. Robert Fico a declarat, potrivit Xinhua, că Slovacia va consolida cooperarea cu China în domeniul infrastructurii de transport şi energie, precum şi la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii.

SLOVENIA

Premierul sloven Alenka Bratusek s-a întâlnit, în timpul summit-ului de la Bucureşti, cu omologii din România, Bulgaria şi Ungaria, dar şi cu premierul Li Keqiang.

Slovenia vrea consolidarea dialogului şi extinderea cooperării economice cu China şi speră să atragă investiţii din partea companiilor chineze.

De asemenea, premierul sloven a invitat companiile chineze să participe la procesul de privatizare din Slovenia şi la investiţiile în infrastructură feroviară şi portuară.

Premierul chinez a afirmat că China sprijină companiile chineze care doresc să-şi majoreze investiţiile în Slovenia şi să participe la proiecte de construcţii, inclusiv renovarea şi extinderea infrastructurii feroviare şi portuare.

Atât premierul Bulgariei, cât şi şeful guvernului sârb şi-au exprimat dorinţa de a găzdui următoarea ediţie a forumului China-Europa Centrală şi de Est.