ANALIZĂ MEDIAFAX: Statul risipeşte anual 200 milioane euro prin negocieri directe sau licitaţii doar cu o ofertă

Deşi o parte dintre achiziţii sunt acoperite şi din fonduri UE, majoritatea contractelor sunt atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, fiind invocate motive legate de "extrema urgenţă" a situaţiei, de criterii tehnice care pot fi îndeplinite de un singur furnizor sau de protejarea unor drepturi de exclusivitate, ori prin licitaţii deschise la care însă, invariabil, este primită o singură ofertă din partea unei societăţi cu răspundere limitată. Chiar şi în cazul licitaţiilor cu un singur ofertant, instituţia contractantă raportează că a atribuit contractul luând în calcul preţul cel mai scăzut.

Acest sistem, în care atribuirea unui contract prin licitaţii deschise la care sunt înregistrate mai multe oferte reprezintă excepţia de la regulă, este aplicat în condiţiile în care, în primăvara anului trecut, premierul Emil Boc cerea miniştrilor să sisteze în companiile subordonate orice licitaţie pentru achiziţionarea de maşini, televizoare, imobile sau alte bunuri care nu sunt de strictă necesitate, arătând că acestea pot fi amânate "pentru vremuri mai bune", şi anunţa că Guvernul ia în calcul înfiinţarea unui "punct de comandă" care să avizeze achiziţiile de produse de birotică pentru toate ministerele, iar consumabile ca pixuri şi hârtii să fie cumpărate de la acelaşi furnizor şi la un preţ comun.

Solicitarea premierului a fost formulată după ce datele centralizate pe primele patru luni ale anului trecut, calculate de MEDIAFAX, au indicat că instituţiile guvernamentale şi companii de stat au cumpărat, în acest interval, maşini, laptopuri şi telefoane mobile de peste 100 milioane euro şi au bugetat alte achiziţii similare de 24 milioane euro, valoarea cumulată fiind apropiată de cea consemnată pe parcursul întregului an anterior.

Înfiinţarea "centrului de comandă" pentru achiziţii a fost chiar pregătită încă din luna mai 2010 sub forma unui proiect de hotărâre care prevedea că achiziţiile de autoturisme, computere, mobilier, combustibil auto, dar şi de servicii informatice, de curăţenie, de asigurare şi transport aerian efectuate de către instituţiile publice centrale vor fi derulate în sistem centralizat, prin intermediul unei unităţi subordonate Ministerului Finanţelor.

Până la această dată, proiectul de hotărâre nu a fost însă aprobat de Guvern.

În aprilie 2009, în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional pentru limitarea cheltuielilor publice, Guvernul a interzis autorităţilor şi instituţiilor publice să mai achiziţioneze, preia în leasing sau închirieze autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, interdicţie menţinută atât în 2010, cât şi pentru 2011. Chiar şi cu această interdicţie, instituţiile şi companiile de stat au cumpărat anul trecut maşini, aparate aer condiţionat, laptop, mobilier, telefoane mobile şi servicii telecom în valoare de 175 milioane euro, peste nivelul din 2009, la care s-au adaugat câteva milioane lei cheltuite de primării pe fântâni arteziene, statui şi lumânări.

Situaţia nu a fost modificată nici în acest an, datele centralizate de MEDIAFAX relevând că instituţiile publice şi companiile de stat au cumpărat în 2011 maşini, laptop, mobilier, aparate aer condiţionat, telefoane mobile şi servicii de telecom în valoare totală echivalentă de aproximativ 200 milioane euro, majoritatea achiziţiilor, dintre care o parte finanţate şi din fonduri UE, fiind realizate prin negocieri directe sau licitaţii cu o singură ofertă depusă.

Pentru anul viitor, proiecţia bugetară indică alocaţii în creştere cu peste 10 milioane euro destinate achiziţiei unor astfel de produse şi servicii.

Pe lista instituţiilor publice şi companiilor de stat care au achiziţionat în acest mod echipamente de comunicaţii, mobilier, aparate aer condiţionat, telefoane mobile şi servicii de telecom se află, printre altele, Ministerul Educaţiei (computere, imprimante, servere, videoproiectoare în sumă totală de 1,6 milioane lei), Ministerul Economiei (computere şi imprimante laser de 700.000 lei), Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (servere, sistem video de supraveghere, servicii telefonie şi transmisie date în valoare totală de 1,2 milioane lei), Institutul Naţional de Statistică (computere şi imprimante de 4,9 milioane lei), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (mobilier de 1,6 milioane lei), Registrul Auto Român (servicii de telefonie de 1,9 milioane lei), Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (instalaţii climatizare de 4,9 milioane lei), Romatsa (echipamente comunicaţii, computere, servere, servicii transmisie date, instalaţii climatizare, staţii radio în valoare cumulată de 4,4 milioane euro şi 5,9 milioane lei), Nuclearelectrica (servicii de telefonie mobilă, internet şi aparate aer condiţionat în sumă totală de 860.900 euro şi 1,9 milioane lei), Romtehnica (staţii radio de 2,1 milioane lei), CN Aeroporturi Bucureşti (sisteme telecomunicaţii de 1,2 milioane euro), Compania Naţională de Investiţii (aparate video, mobilier şi seturi portavoce de 577.876 lei), Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (furnizare de bilete transport avion de peste 700.000 euro), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (echipamente comunicaţii şi servicii telefonie de 17,8 milioane lei).

La acestea se adaugă alte produse considerate de strictă necesitate şi achiziţionate prin licitaţii de Ministerul Sănătăţii (contraceptive orale, prezervative şi laptopuri de 3,8 milioane lei), Ministerul Apărării (radiotelefoane, frigidere, imprimante laser şi mobilier de 2,4 milioane lei), Ministerul Administraţiei şi Internelor (computere, imprimante laser color, camere video de securitate, servere, laptopuri şi hârtie de 776.528 lei), Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (echipamente de comunicaţii în sumă de 4,2 milioane lei), Agenţia Naţională de Cadastru (computere de 1,2 milioane lei), Camera Deputaţilor (servicii de transport aerian de 5,4 milioane lei), Academia Română (laptopuri, accesorii birou şi imprimante multifuncţionale de 45.590 lei), Poşta Română (hârtie foto copiatoare, toner, panglici şi role pentru maşini de calcul de 1,8 milioane lei), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (servere, echipamente informatice şi accesorii birou de 122.924 lei), Serviciul Român de Informaţii (computere şi staţii radio de 970.283 lei).

Achiziţii de autovehicule şi alte mijloace de transport, prin licitaţii la care a fost înregistrată câte o singură ofertă, au fost efectuate, printre altele, de Hidroelectrica (autoturisme, microbuze, camionete, nave cu motor în valoare cumulată de 1,2 milioane lei), Romsilva (maşini de teren 4x4 de 1,1 milioane euro), Autoritatea Navală Română (9 autoturisme de teren şi berline de 779.670 lei şi şalupe de 478.240 euro), CN Aeroporturi Bucureşti (vehicule de întreţinere în valoare de 1,2 milioane euro), Biroul Român de Metrologie Legală (vehicule cu utilizare specială de 1,2 milioane lei), Administraţia Naţională Apele Române (50 autoturisme break de 2,2 milioane lei), SRI (vehicule speciale de 1,9 milioane lei), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială (aeronave de 5,8 milioane dolari).

Mijloace de transport au fost cumpărate prin licitaţii deschise de Camera Deputaţilor (microbuze cu 1,5 milioane lei), Ministerul Sănătăţii (elicoptere de 20,8 milioane lei), Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (30 autoturisme cu 1,8 milioane lei), Apele Române (autoutilitare cu 4 milioane lei), Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă (vehicule cu utilizare specială de 8,4 milioane lei), Curtea Constituţională (8 autoturisme în sistem buy-back cu 604.800 lei).

Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător.

Analiştii consultaţi în trecut de Ziarul Financiar apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt "cu dedicaţie".

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Cristina Trăilă, declara în primăvara acestui an că are prea puţină putere şi prea puţini oameni pentru a ţine în frâu o piaţă care s-a cifrat la 19 miliarde euro în 2010.

(Material de Thomas Dincă, thomas.dinca@mediafax.ro)