ANALIZĂ Reuters: Lupta împotriva corupţiei din România frânează investiţiile

Miniştrii şi funcţionarii publici, care altădată ar fi semnat pentru iniţierea unor proiecte, au început să devină ezitanţi în ceea ce priveşte aprobarea investiţiilor, notează Reuters.

Inclusiv oficialii oneşti se tem că încheierea unor acorduri privind investiţiile vor atrage investigarea acestora de către procurori, urmând astfel altor funcţionari deja anchetaţi sau arestaţi.

Observatorii consideră că, pe termen lung, lupta împotriva corupţiei va aduce beneficii enorme României. Momentan însă, acţiunile justiţiei din România conduc la încetinirea investiţiilor private şi la întârzierea semnării unor contracte cu firme care să execute proiecte ale guvernului, potrivit unei analize realizate de Reuters.

"În general, dacă vorbeşti cu oamenii de afaceri cu care am venit eu în contact, aceştia consideră că lupta anticorupţie trebuia să înceapă de mai multă vreme, trebuia dat un semnal", a declarat Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România.

Hassan arată că lupta împotriva corupţiei a dus însă şi la întârzierea obţinerii aprobărilor necesare pentru începerea unor proiecte.

"Dezavantajul luptei împotriva corupţiei - şi am observat acest lucru în mod special în ultimul an, inclusiv în legătură cu proiectele noastre - este că nimeni nu mai ia decizii. Unii oameni aşteaptă, poate va trece de mine şi altcineva îşi va da acordul. Asta nu e bine. Uneori proiecte strategice pot fi întârziate din cauza unor birocraţi neliniştiţi", a afirmat Hassan.

"Cheltuielile de capital public continuă să fie foarte scăzute. Multe autorităţi ştiu că au probleme în ceea ce priveşte contractele, iar ritmul de lucru şi de aprobare a proiectelor este încetinit, pentru că se tem de probleme cu justiţia", a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Cheltuielile cu investiţiile publice ca proporţie din PIB au coborât anul trecut la minimul ultimilor şapte ani, potrivit datelor Eurostat.

Oamenii de afaceri nu sunt dispuşi să vorbească deschis despre proiectele care le sunt întârziate, de teamă ca declaraţiile lor să nu provoace şi mai multe amânări.

Totuşi, primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a afirmat că funcţionarii din administraţia locală sunt "într-o grevă a semnăturii".

De aceeaşi părere este şi preşedintele Conisiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, care se află sub urmărire penală în continuare, după ce a stat în arest preventiv timp de patru luni, fiind cercetat într-un dosar privind atribuirea ilegală a unor contracte.

"În acest moment, să lucrezi în administraţia locală reprezintă un risc. Orice poate fi interpretat şi, din câte ştiu, există un blocaj la nivel judeţean şi în alte administraţii locale, pentru că oamenii se tem să mai semnze ceva", a declarat recent Căncescu.

"Capitalul local a fost îmbolnăvit de capitalismul de cumetrie. De aceea suntem bucuroşi de această luptă împotriva corupţiei", a afirmat Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini.

Bogza a precizat că lupta anticorupţie "vine mână în mână" cu faptul că funcţionarii publici sunt reticenţi în a-şi mai asuma responsabilitatea pentru semnarea unor contracte.

"Aceste atitudini ar trebui descurajate", a precizat Bogza.

Potrivit datelor Reuters, bazate pe declaraţiile procurorilor, corupţia a costat statul şi companiile private aproximativ 1,02 miliarde de euro în 2014, sumă suficientă pentru construirea a 200 de kilometri de autostradă.

Mita oferită pentru obţinerea unor contracte pare foarte răspândită, notează Reuters, oficialii locali primind de la bani în numerar, la maşini, vancaţe, haine, whiskey şi consultaţii stomatologice gratuite în schimbul unor favoruri. Jurnaliştii Reuters amintesc şi de un caz al unui judecător din Ploieşti, care a cerut mită inclusiv un loc de veci.

Fostul ministru de finanţe Darius Vâlcov este cea mai recentă victimă a luptei anticorupţie, el dându-şi demisia după ce procurorii l-au pus sub urmărire penală pentru că ar fi primit mită. Ulterior, procurorii au găsit peste 100 de tablouri, unele de Picasso şi Renoir, precum şi lingouri de aur şi bani ascunşi în diverse locuri. Vîlcov a negat însă acuzaţiile aduse.

România are a doua mare economie neagră din Europa, după Bulgaria, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă A.T. Kearney. Una din zece companii a raportat că i-a fost cerută mită, potrivit datelor din 2013 ale Băncii Mondiale, corupţia fiind unul dintre motivele invocate pentru neacceptarea României în spaţiul Schengen.