ANALIZĂ: Sancţiuni de milioane pentru instituţiile care au cheltuit prost banii publici/ Lista celor care au risipit fondurile contribuabililor

Lista entităţilor care au risipit fondurile contribuabililor a fost făcută publică de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, la cererea MEDIAFAX.

Fondurile din bugetul naţional se dovedesc cel puţin la fel de vulnerabile ca acelea structurale sau rambursate de Comisia Europeană. O demonstrează analiza realizată de MEDIAFAX care relevă faptul că, numai în 2015, 108 instituţii publice sau cu capital majoritar de stat, care au fost autorităţi contractante în cadrul unor proceduri de achiziţie, au făcut greşeli.

Cu predilecţie spitalele din ţară, care nu au departamente mari de experţi în achiziţii publice, deţin locurile fruntaşe în materie de greşeli în atribuirea banilor publici. Astfel, aproximativ 300 de contracte de achiziţii publice, perfectate de autorităţi administrativ-teritoriale în ultimii doi, trei ani, în baza vechii legislaţii, a Ordonanţei 34/ 2006, au ajuns în atenţia justiţiei şi a organismelor naţionale de control.

În speţă, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), instituţie îndrituită să consiliere şi să monitorizeze, dar şi să sancţioneze autorităţile în cazul procedurilor de achiziţie publică, a aplicat amenzi de zeci de mii de lei, uneori şi câte trei amenzi pentru tot atâtea greşeli făcute în cadrul aceluiaşi contract. Nu au fost luate în calcul litigiile care au ajuns în Contencios – Administrativ sau pe rolul altor instanţe, dar nici acelea care vizau bani din fonduri nerambursabile europene. În colimator au intrat strict autorităţi, nu şi companii particulare care au accesat banii publici respectivi.

”Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice nu deţine informaţii cu privire la numărul proceselor care au ca obiect nerespectarea prevederilor legale în materie de achiziţii publice, instanţele de judecată neavând obligaţia de a transmite aceste informaţii către instituţia noastră. (...) Instituţia noastră nu a elaborat şi nu intenţionează să elaboreze o listă a operatorilor economici care au creat probleme în cadrul procedurilor de achiziţii publice, în prezent neexistând un temei legal în acest sens”, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

De la aceeaşi sursă am intrat în posesia listei cu autorităţile contractante sancţionate contravenţional de ANAP pe parcursul anului 2015.”În listă nu au fost incluse autorităţile contractante sancţionate doar cu avertisment şi autorităţile contractante care au organizat proceduri de atribuire pentru copntracte de achiziţii publice finanţate din fonduri europene, întrucât instituţia noastră nu aplică sancţiuni în aceste situaţii, în aceste cazuri, rapoartele de control sunt transmise, spre valorificare, autorităţilor de management din proiectele cu fonduri europene”, a transmis Bogdan Puşcaş, directorul ANAP.

De la primării necunoscute, la spitale universitare

Lista instituţiilor amendate de ANAP reprezintă vârful icebergului, tocmai fiindcă nu conţine pleiada de instituţii mari şi mici care au fentat procedurile de achiziţii publice din proiectele cu fonduri europene dar care au încăput cumva pe agenda DNA sau DIICOT. Astfel, lista are în top câteva spitale din teritoriu care au fost prinse că au încălcat legea şi de câte cinci ori în aceeaşi procedură.

Luate în ordine alfabetică, primele instituţii vizate de ANAP sunt: Autoritatea Feroviară Română din cadrul Ministerului Transporturilor (AFER), care a încasat o sancţiune de 50.000 lei pentru că a divizat un contract de achiziţie de consumabile optând astfel pentru o procedură mai puţin transparentă de achiziţii (cerere de ofertă sau achiziţie directă în loc de licitaţie publică), Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), amendată cu 80.000 lei pentru ”neaplicarea unei proceduri competitive” în cadrul contractului de achiziţie de servicii de telefonie mobilă, Agenţia Nucleară pentru Deşeuri Radioactive, amendată cu 50.000 lei pentru divizarea ilegală a două contracte care aveau acelaşi obiect: ”Servicii de cercetare sociologică şi cantitativă privind atingerea publicului ţintă în comuna Saligny” şi ”Realizarea studiului privind percepţia populaţiei şi a mass-media asupra proiectului DFDSMA, depozit final de deşeuri de slabă şi medie activitate în comuna Saligny”.

Apă Canal 2000 SA a luat o sancţiune de 40.000 lei pentru neaplicarea corectă a procedurii în cazul unui act adiţional pentru contractul ”Remedierea avariei colectorului principal de ape uzate al municipiului Piteşti”. Autoritatea Rutieră Română a primit o sancţiune de 40.000 lei pentru: ”divizarea contractului de achiziţie publică, în contracte de valoare mai mică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor din legislaţie, prin încheierea a două contracte, unul având ca obiect achiziţia a 20 staţii de lucru cu echipament periferic, altul având ca obiect achiziţia a 20 laptopuri, respective emiterea unor facturi fiscale distincte pentru achiziţia unui dispozitiv de stocare a datelor pe bandă magnetică, două servere, un memory storage, un dulap rack cu autoventilaţie”, după cum se arată în documentul transmis de ANAP.

Principalele nereguli sesizate sunt fărâmiţarea contractelor, netransparenţa procedurilor şi practice neconcurenţiale. Pentru asemenea fapte, Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea Piteşti a primit trei amenzi pe un contract, în sumă totală de 90.000 lei, Administraţia Bazinală Dobrogea Litoral, trei sancţiuni în valoare totală de 30.000 lei, Administraţia Canalelor Navigabile a încheiat două contracte pentru servicii de pază şi servicii de patrulare, motiv pentru care a luat două amenzi, în cuantum de 40.000 lei.

Amenzi plătite muţeşte din bugetul instituţiei sau contestate în instanţă

Primăria comunei Siseşti din Mehedinţi a primit o amendă de 20.000 lei, pentru nerespectarea deciziei Consiliului Concurenţei într-un contract de achiziţie privind reconstrucţia ecologică a terenurilor, comuna Ghindăreşti din Constanţa a primit două amenzi de câte 40.000 lei pentru contractul de reparare a drumurilor locale, Jamu Mare- Timiş, 40.000 lei, Izvoarele – Olt, 10.000 lei, Darova Timiş, amendă de 50.000 lei pentru divizarea unui contract, Belceşti – Iaşi, 50.000 lei pentru nereguli privind amenajarea drumurilor, Voineasa- 30.000 lei, Zăpodeni- 90.000 lei, Popeşti Iaşi- 40.000 lei.

Lista continua cu Sânpetru Mare, Timiş - 80.000 lei, Girov, Neamţ- 40.000 lei, Ţigăneşti, Teleorman- 20.000 lei, Glăvăneşti, Bacău, 100.000 lei, Berca, Buzău, 60.000 lei, Stângăceau, Mehedinţi- 60.000 lei, Poroina Mare, 20.000 lei, Tuzla, Constanţa- 40.000 lei, Ţibucani, Neamţ- 50.000 lei, Fărcaşa, Neamţ, 40.000 lei. Nu există comună care să fi accesat bani pentru proiecte mari care să nu fi primit amendă.

Explicaţia oficială ar fi că aceste autorităţi nu au specialişti în achiziţii publice. Problema e că multe din ele n-au nici buget astfel încât să suporte amenzi. Totuşi, la nivel de consilii judeţene s-au găsit soluţii pentru salvarea contractelor strategice, în sensul că au dat fondurile necesare închiderii proiectelor sau încă sunt în tratative să deblocheze banii pentru unele investiţii. Sunt însă şi autorităţi care au plătit amenzile şi au încheiat procedura. Este cazul instituţiilor care au în execuţia bugetară şi venituri. Restul, precum spitalele, încă speră în reveniri ale instanţelor şi răsturnări de situaţie pentru ştergerea datoriilor.

”Noi nu ştim exact ce s-a întâmplat. Eu sunt nou numit şi sunt şi interimar. Şi directorul general este nou, nu ştiu decât că sunt nişte contestaţii depuse în cazul unor astfel de amenzi, dar, repet, nu ştiu cu exactitate ce s-a întâmplat. Toată echipa este nouă”, a explicat pentru MEDIAFAX dr. George Brânzan, directorul medical şi purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea.

Noi sunt, de altfel, şi mulţi dintre primarii sau preşedinţii din localităţile amendate de ANAP, motiv pentru care, unii abia dacă-şi amintesc câte ceva despre nişte sancţiuni plătiote sau/ şi contestate. Potrivit ANAP, sancţiunile enumerate sunt dintre acelea care au rămas definitive în urma unei decizii judecătoreşti, numai că, până şi instituţii ca ANIF sau CNADR au preferat să nu dea niciun răspuns solicitării MEDIAFAX de a formula un punct de vedere.

De altfel, potrivit listei ANAP, instituţii mari, ca CNADR, Ministerul Muncii, RADET, SNCFR, Nuclearelectrica sau GDF Suez, autorităţi cu state vechi în achiziţii publice, au zeci de rapoarte la ANAP şi cam tot atâtea amenzi. Practicile prin care a fost fentată ordonanţa veche a achiziţiilor publice sunt aceleaşi: divizarea contractelor, neatribuirea documentelor către SEAP sau anularea injustă a procedurii, nerespectarea deciziilor Consiliului Concurenţei etc.

Campionii: spitalele, consiliile judeţene şi primăriile mici

Buna guvernare, clientelismul şi oportunitatea finanţării au fost cuvintele cheie pe care au mers toate instituţiile cu atribuţii punitive pentru a depista achiziţiile defectuoase încheiate pe vechea legislaţie.

În lista furnizată de ANAP se numără inclusiv instituţii care se ocupă de finanţe publice, cum sar fi Direcţia Generală - Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, care a primit de trei amenzi, două de câte 40.000 lei, una de 80.000 lei, pentru tot atâtea încălcări ale unui acord cadru privind achiziţia de consumabile. Alte instituţii amendate: Garda de Mediu- 50.000 lei, E.ON Moldova- 20.000 lei, Conversmin SA- şase amenzi în valoare de 140.000 lei, CNADR Timişoara- 40.000 lei, CNADR Constanţa- trei amenzi de 120.000 lei, Casa de Cultură Timişoara- trei amenzi, 60.000 lei, Casa de Cultură Piteşti- 20.000 lei, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Galaţi- 50.000 lei, direcţiile sanitare veterinare din Argeş, Timiş, Sălaj, cu câte 10.000, 20.000, respectiv 10.000 lei.

Consiliile judeţene au fost, de asemenea, verificate de ANAP şi au suferit sancţiuni contravenţionale. Cea mai frecventă metodă de dirijare a banilor publici către aşa numitele firme ”de clan” este aceea a divizării contractelor.

Menţionăm că legislaţia prevede proceduri diferite în cazul depăşirii unor anumite sume, dar era şi este nerecomandată divizarea contractelor care au acelaşi obiect. De exemplu, pentru a nu ajunge într-o competiţie reală, a licitaţiei, unele consilii judeţene au scos într-un contract de achiziţie directă cumpărarea, de exemplu, a toner-ului de la o firmă, a rechizitelor de la o alta şi a imprimantei, într-un alt contract. Sunt şi situaţii în care toate contractele au fost câştigate de aceeaşi firmă, numai că a mers pe procedură simplă de achiziţie directă, iar nu pe licitaţie, motiv pentru care există susăiciuni că s-ar fi produs şi alt tip de înţelegeri în cazurile respective.

Astfel, au fost amendate pentru acest tip de fapte şi nu numai consilii judeţene ca Alba - 80.000 lei, Brăila – 80.000 lei, Galaţi - 50.000 lei, Călăraşi - 50.000 lei, Dâmboviţa - 60.000 lei, dar şi primării din oraşe precum Lupeni, Turnu Severin, Suceava, Alexandria, Reşiţa, Corabia, Nădlac.

N-au scăpat de controlul ANAP nici institutele şi spitalele. Toate au demonstrat că întâmpină probleme în achiziţiile publice: Institutul Geologic al României - 40.000 lei, Institutul Clinic Parhon Iaşi - 90.000 lei, Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie Galaţi - 2.000 lei, pentru netransmiterea documerntelor către SEAP, Spitalul Militar Timişoara – 100.000 lei, divizarea unor contracte de achiziţie, Spitalul de Urgenţă Focşani - 80.000 lei, pentru neaplicarea corectă a procedurii, Spitalul TBC Timiăoara - 30.000 lei, Spitalul CFR Paşcani - 90.000 lei, Spitalul de Urgenţă (SJU) Piteşti - 80.000 lei, SJU Vâlcea - 80.000 lei, SJU Paşcani - 90.000 lei, SJU Petroşani- 200.000 lei, SNCFR - 180.000 lei, SAJ Teleorman, SAJ Bihor, câte 20.000 lei, Spitalul Clinic CF 2 Bucureşti - 40.000 lei, Mureş - 120.000 lei.

Paradoxal, toate achiziţiile au fost făcute şi după consultarea instituţiilor centrale de resort. Procedura permite şi chiar recomandă funcţionarilor care participă la asemenea proceduri să consulte forurile centrale mai înainte sau în timpul procedurii. Pe altă parte, în vechea, dar şi în actuala legislaţie, sunt elemente contradictorii care nu o dată i-a dus în eroare sau i-a pus în dificultate pe reprezentanţii autorităţilor contractante.

”Avem probleme cu legislaţia achiziţiilor publice fiindcă e multă birocraţie şi nu ni se spune de prima dată, când întrebăm, care este procedura corectă”, declara, recent, pentru MEDIAFAX, Viorel Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila, referindu-se la actuala legislaţie a achiziţiilor publice.

Totuşi, ANAP a urmărit metode vechi de fentare a legii, metode care au devenit deja exemple de ”aşa nu” în ghidurile de specialitate întocmite de instituţiile îndrituite să monitorizeze modul în care sunt cheltuiţi, respectiv atribuiţi banii publici. Banii publici naţionali, dar şi aceia din fonduri nerambursabile. Nu mai puţin de şase instituţii de control din România au între misiuni urmărirea drumului banilor publici. Între acestea, unele cu atribuţii punitive, ca ANAP, iau ”la bold” procedură cu procedură şi nu scapă din vedere niciun leu din bugetul naţional. Alţii, precum Direcţia de Luptă Antifraudă (DLAF), iau în colimator banii europeni, altfel, tot bani publici.

Or, numai din fonduri de la Comisia Europeană, în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020, instituţiile de resort trebuie să stea cu ochii pe circa 33 de miliarde de euro, atât cât alocă mama – Uniune pentru ca autorităţile contractante să cosmetizeze feţele comunităţilor pe care le reprezintă.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Aparatul de stat, rătăcit în contractele pentru software (I)

Citeşte şi: ANALIZĂ: Aparatul de stat, rătăcit în contractele pentru software (II)

Citeşte şi: ANALIZĂ: Rată de absorbţie efectivă a fondurilor UE, 71,76%. Paşi esenţiali pentru a lua bani europeni

Citeşte şi: ANALIZĂ. Administraţia XXL: Doar 13% din 1,2 milioane de bugetari au funcţii publice, restul sunt şefi şi funcţionari cu statut special

Citeşte şi: ANALIZĂ Oraşe făcute pe datorie: zeci de proiecte din fonduri nerambursabile, denunţate de finanţatori

Citeşte şi: Băncile din România sunt în topul celor mai profitabile bănci europene. Indicatorul de rentabilitate, dublu faţă de media UE - Analiză Ziarul Financiar

Citeşte şi: ANALIZĂ: Cum luăm startul spre banii europeni

Citeşte şi: ANALIZĂ: Lista neagră a achiziţiilor publice din România, utilă şi dorită, dar inexistentă