Spania şi Italia au pus umărul la scoaterea Europei din recesiune - ANALIZĂ

Însă amănuntele îndeamnă la prudenţă: au crescut accelerat Spania şi Italia, economii dependente de sectoare cum este turismul ţinute în loc de restricţii mai severe decât în alte ţări, iar Germania, motorul de creştere al Europei, a dezamăgit, frânată fiind de perturbările din lanţurile de aprovizionare industriale, în special de penuria de microcipuri şi semiconductori, dar inflaţia a explodat.

Şi economia americană a avansat mai lent decât s-au aşteptat analiştii, dar totuşi a depăşit nivelurile de dinainte de pandemie, iar datele sugerează că revenirea va încetini. Germania este cea mai mare economie europeană, iar SUA este liderul mondial.

Deocamdată, despre Europa au fost publicate doar date preliminare, care pot fi ajustate în sus sau în jos, chiar semnificativ. Spre exemplu, biroul de statistică al Germaniei, Destatis, a revizuit în sens negativ scăderea economică din primul trimestru, de la -1,7% la -2,1%. Cifrele preliminare arată pentru trimestrul al doilea o creştere a PIB de 1,5% în raport cu primele trei luni ale acestui an. Este un avans în mod normal puternic pentru o economie mare şi matură cum este cea germană, însă pentru o revenire este dezamăgitor.

Economiştii intervievaţi de Wall Street Journal sau Bloomberg se aşteptau mai degrabă la un rezultat în jurul a 2%. Germania a crescut în trimestrul doi pe baza cheltuielilor de consum mai mari ale gospodăriilor şi guvernului.

Analiştii de la ING au rezumat situţia din economia germană astfel: „revenirea este mai slabă decât au sugerat-o indicatorii de încredere. Motivul acestei diferenţe între datele soft şi cele hard este clar lista lungă de probleme din lanţul de aprovizionare, începând cu problema navei care a blocat Canalul Suez şi continuând cu întârzierile din producţia şi livrarea de microcipuri şi semiconductori, iar acum putând fi vorba de probleme cu râurile navigabile din cauza inundaţiilor. Singurul lucru bun despre aceste probleme din lanţul de aprovizionare este că până la urmă vor fi rezolvate“.

Însă până acum astfel de perturbări s-au ţinut lanţ şi au apărut din locuri nebănuite. Apoi, după cum atrag atenţia analiştii de la ING, consumatorii pot fi descurajaţi să cheltuiască de inflaţia ridicată din a doua jumătate a anului. Iar inflaţia germană a depăşit în iulie pragul de 3% pentru prima dată după 2008. A ajuns la 3,8% în ritm anualizat, din cauza unor factori excepţionali precum inversarea reducerilor de TVA, şi ar putea atinge 5% anul acesta, spun unii economişti, citaţi de Bloomberg. Spre comparaţie, ţinta BCE este de 2%, acesta fiind nivelul considerat sănătos pentru economie. Destatis va publica rezultatele finale pentru PIB-ul din trimestrul doi pe 24 august. Spania, o altă economie mare din zona euro, a crescut cu 2,8% în ritm trimestrial, iar Italia cu 2,7%. Acestea două sunt considerate economiile vulnerabile din grupul liderilor europeni.

Creşterea Spaniei s-a datorat în mare parte consumului gospodăriilor şi din sectorul serviciilor. Turismul s-a pregătit de revenirea turiştilor europeni. Economia se rebalansează după cea mai mare contracţie din zona euro în 2020. PIB-ul s-a prăbuşit cu aproape 11% anul trecut din cauza depen­denţei de turism. Guvernul şi afacerile se pre­gătesc să investească zeci de miliarde de euro din fondul de reconstrucţie economică al UE.

De aceea analiştii şi executivul se aşteaptă ca economia să accelereze în trimestrele următoare. În Italia, afacerile au fost ajutate de trecerea în online, iar exporturile şi-au revenit la nivelurile de dinainte de criză.

Relansarea este pusă de analişti pe seama relaxării treptate a restricţiilor impuse în pandemie. O problemă mare a Italiei şi Spaniei, nerezolvată nici în perioada de boom economic de după criza financiară, este şomajul foarte ridicat, mai ales în rândul tinerilor. Actuala criză s-ar putea s-o fi acutizat. Despre creşterea economiei franceze, de 0,9%, ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire a descris-o ca fiind „o performanţă extraordinară”. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, a avut restricţii mai dure şi pe perioade mai lungi decât alte state europene. Economia franceză este a doua ca mărime din UE. Zona euro a accelerat de la -0,3% în primul trimestru la 2%, iar UE de la -0,1% la 1,9%. Un semnal de avertizare, pentru toată lumea, vine din SUA, unde, după un avans dezamăgitor de 6,5% în trimestrul doi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (biroul de statistică american preferă datele anualizate pentru PIB ñ zona euro a crescut cu aproape 14% după acest reper), unii analişti prezic o încetinire. Aceasta ar justifica şi prudenţa Rezervei Federale, care a tăiat elanul „taurilor” ce aşteptau mesaje ferme privind înăsprirea politicii monetare. Prudenţa ar reflecta şi decelerarea inflaţiei şi îngrijorările provocate de răspândirea variantei Delta a coronavirului care provoacă Covid. SUA este de la criza anterioară cu un pas sau doi înaintea zonei euro.

Un semnal de avertizare, pentru toată lumea, vine din SUA, unde, după un avans dezamăgitor de 6,5% în trimestrul doi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (biroul de statistică american preferă datele anualizate pentru PIB - zona euro a crescut cu aproape 14% după acest reper), unii analişti prezic o încetinire.