Analiză ZF. Radiografia lanţurilor de cafenele din România: Piaţa se apropie de 1.000 de unităţi, dar e puternic concentrată la vârf

♦ Industria de cafenele din România este dominată clar de concepte autohtone, puţine fiind lanţurile internaţionale prezente ♦ Dincolo de reţelele de profil, există câteva mii de unităţi independente, dintre care câteva sute sunt cafenele de specialitate, segmentul cel mai efervescent din piaţă ♦ Acesta nu este însă analizat pentru că, de obicei, aceste afaceri antreprenoriale operează una-două unităţi şi nu lanţuri.

Lanţurile de cafenele au ajuns să opereze aproape 1.000 de unităţi în România, aceasta fiind o piaţă care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani. Spre exemplu, între 2019 şi 2024 numărul de cafenele de lanţ (nu şi cele independente, ci doar cele ce sunt parte a unor reţele) s-a mai mult decât dublat, arată cel mai recent raport al Allegra World Coffee Portal, care face analize periodice la nivelul industriei de profil.

Mai mult, dezvoltarea va continua, deşi într-un ritm ceva mai „pământean“, cu creşteri anuale de 7-12%, conform aceleiaşi surse. Spre comparaţie, în unii dintre ultimii cinci ani, creşterile au depăşit chiar şi 30%. De altfel, România a fost în 2022 ţara din Europa cu cea mai rapidă creştere a pieţei cafenelelor de tip lanţ, arată un raport anterior al Allegra World Coffee Portal.

Aşadar, până în 2029, numărul de unităţi ar urma să depăşească 1.500, ceea ce înseamnă o cvadruplare în decurs de doar un deceniu.

Această evoluţie a fost până acum susţinută de o mână de reţele, cele mai multe autohtone, în frunte cu liderul detaşat, 5 to go, o companie lansată în urmă cu un deceniu de antreprenorii Radu Savopol şi Lucian Bădilă. La finalul anului trecut, lanţul ajunsese la circa 500 de unităţi în toată ţara.

Piaţa de profil e puternic concentrată la vârf, pragul de intrare în top 20 de jucători fiind de doar patru cafenele. Mai mult, doar patru reţele au cel puţin 50 de cafenele fiecare, e vorba de 5 to go, Ziretto, Starbucks şi McCafe, acesta din urmă fiind un concept al grupului McDonald’s.

„Made in Ro“

Totuşi, este interesant de observat că industria de cafenele din România este dominată clar de concepte autohtone, puţine fiind lanţurile internaţionale prezente.

Spre exemplu, nume precum Costa Coffee, Caffe Nero, Tchibo şi Tim Hortons, fiecare cu sute sau mii de unităţi deschise la nivel mondial, lipsesc de pe plan autohton. Unele branduri precum Tchibo şi Costa Coffee sunt prezente în România, dar cu cafea, nu cu cafenele, fie ele operate direct, fie în franciză.

De altfel, toate brandurile străine care activează în România sunt prezente local în sistem de franciză, piaţa fiind considerată multă vreme mult prea mică pentru a fi atrăgătoare.

Tocmai pe acest fond, actorii autohtoni s-au dezvoltat puternic, beneficiind de lipsa de concurenţă externă.

Datele Allegra World Coffee Portal arată că în top 20 de reţele există doar cinci concepte ce provin din alte ţări decât România. Iar unul dintre acestea - Tucano Coffee - este originar din Republica Moldova, dar s-a dezvoltat mai ales pe plan local.

Dincolo de reţelele de profil, există câteva mii de unităţi independente, dintre care câteva sute sunt cafenele de specialitate, segmentul cel mai efervescent din piaţă. Acesta nu este însă analizat pentru că, de obicei, aceste afaceri operează 1-2 unităţi şi nu lanţuri.

Apetit tot mai mare

Expansiunea alertă a lanţurilor de cafenele din România vine pe fondul unui apetit în creştere din partea consumatorilor autohtoni care beau cafea atât în local, cât şi la „to go“. Nu acelaşi lucru e valabil şi în alte ţări, precum Polonia sau Ungaria, unde oamenii asociază cafeaua cu ieşitul în oraş şi, deci, cu statul la masă.

În România, odată cu creşterea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare, oamenii au renunţat să mai bea la fel de multă cafea acasă, înlocuind-o cu cea cumpărată de la operatorii specializaţi. Tocmai această evoluţie a făcut ca atât lanţurile să se dezvolte alert, cât şi ca unităţile independente (mai ales cafenele de specialitate) să apară precum ciupercile după ploaie.

Iar România încă nu e în topul consumatorilor de cafea din lume, ba chiar e departe de lideri, statistică ce indică de fapt că direcţia de mers e doar în sus.

Un român consumă în medie, într-un an, 2,5 kilograme de cafea, echivalentul a 300-400 de espresso, respectiv o astfel de băutură pe zi, arată o analiză a ZF pe baza datelor oferite de compa-nia de cercetare de piaţă Euromonitor. Calculul a pornit de la faptul că într-un espresso intră 6-8 grame de cafea.

Deşi consumul local de profil a crescut în perioada 2017-2022 de la 2,2 la 2,5 kilograme per capita, România este în continuare departe de a fi printre cei mai avizi băutori ai acestei licori supranumite al doilea aur negru, după petrol. Spre exemplu, la vârful clasamentului se află ţările nordice Finlanda şi Suedia, cu 8,8 şi respectiv 8,3 kilograme de cafea per capita, urmate de Slovenia cu 7 kilograme.

Deci, direcţia de mers e doar în sus.

Un exemplu de urmat?

Iar tocmai acest potenţial va face ca tot mai multe nume să îşi pună România pe hartă, în timp ce reţelele deja existente vor continua să se extindă, atât direct, cât mai ales în sistem de franciză, sistem ce le permite o dezvoltare accelerată.

Ce se întâmplă acum pe piaţa de fast-food din România poate fi un indicator pentru evoluţia viitoare a lanţurilor de cafenele. În zona de fast-food, în ultimii ani au intrat multe nume internaţionale, iar altele se uită către piaţa locală, iar asta tocmai pe fondul apetitului crescut pentru produse precum burgeri sau aripioare.

Cum apetitul pentru cafea există deja, interesul investitorilor străini nu va întârzia să apară. Asta dacă nu cumva oamenii vor deveni mai precauţi în consum pe fondul creşterii preţurilor care au ajuns, când vine vorba de cafea, apropiate celor din oraşe din Occident, precum Barcelona sau Berlin.