Antreprenorii estimează creşterea afacerilor şi a exportului în cinci ani şi vor sprijin de la stat

"Antreprenorii şi afacerile de familie aduc stabilitate economiei şi reprezintă un motor extrem de dinamic de creştere economică, însă simt nevoia recunoaşterii rolului lor din partea societăţii şi a Guvernului şi aşteaptă sprijinul acestuia în promovarea unui cadru legislativ şi fiscal stabil şi predictibil, precum şi investiţii sporite în îmbunătăţirea infrastructurii şi a calităţii sistemului de învăţământ, pentru a-i pregăti mai bine pe viitorii absolvenţi pentru realităţile pieţei muncii", conform concluziilor studiului PwC - Family Business Survey România.

Studiul arată de asemenea că, într-o piaţă dificilă, afacerile de familie din România au avut performanţe bune în ultimul an, 71% dintre respondenţi obţinând o creştere a afacerilor. Mai mult, proprietarii şi managerii acestor afaceri sunt destul de încrezători cu privire la perspectivele de creştere pe următorii cinci ani, 61% aşteptându-se la o creştere constantă, în timp ce 13% ţintesc un avans mai agresiv.

Aproximativ un sfert dintre afacerile de familie româneşti sunt mai degrabă precaute în ceea ce priveşte viitorul şi plănuiesc să îşi consolideze structura la nivelul curent al cifrei de afaceri.

Aceste rezultate sunt similare tendinţelor globale, 69% dintre respondenţi ţintind către o creştere constantă, organică, în timp ce 12% urmăresc strategii de creştere mai agresive.

Atunci când vine vorba de provocările întâmpinate de către afacerile de familie, cei mai mulţi dintre proprietarii şi managerii afacerilor de familie menţionează factori din mediul extern, precum condiţiile pieţei (52%) sau accentuarea concurenţei (32%).

Totodată, 42% dintre respondenţi sunt preocupaţi de regimul fiscal şi 29% de reglementări şi politici guvernamentale.

Într-o notă mai optimistă, preocupările legate de disponibilitatea resurselor financiare, presante la debutul crizei mondiale, s-au atenuat, doar 13% dintre respondenţi menţionând în prezent acest aspect.

De asemenea, pare să existe o încredere crescută în capacitatea Băncii Naţionale a României de a gestiona volatilitatea cursului de schimb, numai 16% dintre cei intervievaţi menţionând această problemă, un procent similar celor preocupaţi de rata dobânzii.

Confruntându-se în continuare cu o pondere redusă a exporturilor în totalul cifrei de afaceri, companiile de familie româneşti par mai puţin îngrijorate de criza economică europeană, doar 13% dintre respondenţi indicând acest factor drept o ameninţare.

În ceea ce priveşte provocările din interiorul companiilor, respondenţii sunt preocupaţi de recrutarea şi retenţia personalului (39%), cei mai mulţi proprietari şi manageri ai afacerilor de familie considerând că au un dezavantaj faţă de marile companii multinaţionale în competiţia pentru cei mai bine pregătiţi angajaţi, în special din cauza diferenţelor de salarizare şi a perspectivelor de dezvoltare a carierei.

Pe de altă parte, 32% dintre respondenţi plănuiesc să se concentreze pe reorganizarea companiilor în următorii ani, în timp ce 26% sunt îngrijoraţi cu privire la capacitatea de producţie şi abilitatea de a face faţă comenzilor clienţilor. Cel mai presant aspect privind managementul fluxului de numerar/controlul costurilor pare să fi fost cumva atenuat, numai 19% dintre respondenţi menţionându-l, iar 10% concentrându-se mai curând asupra planificării şi optimizării fiscale.

În aclaşi timp, în timp ce exporturile generează aproximativ o treime din PIB-ul anual al României, companiile private nu par a fi foarte conectate la piaţa externă, în medie doar 15% din cifra de afaceri fiind generată de exporturi, prin comparaţie cu media globală de 25%.

Acest procent este sub cel înregistrat în ţările din sud-estul Asiei, unde exporturile generează uneori peste 50% din cifra de afaceri sau faţă de cele din Europa de Vest, unde companiile generează 30-50% din cifra de afaceri numai din vânzările către export. Cu toate acestea, există şi ţări unde companiile private sunt chiar mai puţin conectate la pieţele străine, ţări care au pieţe interne extinse şi care sunt mult mai orientate către interior, aşa cum este cazul celor din Statele Unite, Canada, Rusia, Brazilia şi Marea Britanie.

Antreprenorii români se arată încrezători în îmbunătăţirea acestor rezultate, iar estimările privind exporturile indică o creştere de până la 27% din cifra de afaceri în următorii cinci ani. Astfel, afacerile de familie din România vor înregistra cel mai ridicat ritm de creştere a exporturilor din lume (77%), înaintea celor din Grecia (70%), Turcia (64%) şi Italia (67%).

În ceea ce priveşte destinaţia exporturilor, acestea nu sunt foarte diversificate, 70% dintre respondenţii români indicând Europa. A doua cea mai importantă destinaţie de export pentru antreprenorii români o reprezintă Orientul Mijlociu şi ţările din Golf (10%), în timp ce Africa şi regiunea Asia-Pacific împart locul al treilea ca destinaţie pentru numai 7% dintre respondenţi.

Proprietarii şi managerii de firme ar dori ca Guvernul să ia măsuri pentru uşurarea poverii fiscale prin aplicarea de excepţii pentru taxarea profitului în cazul profiturilor reinvestite.

De asemenea, aceştia şi-ar dori simplificarea, predictibilitatea şi stabilitatea legislaţiei şi o reducere a birocraţiei. Altă solicitare pentru guvern se referă la oferirea de susţinere pentru accesarea de noi pieţe prin garanţii de stat, dar şi sprijin pentru dezvoltarea afacerii, networking şi activităţi de marketing.

Reprezentanţii afacerilor de familie vor de asemenea împrumuturi de stat sau credite fiscale pentru achiziţionarea de noi tehnologii care le-ar permite să îşi crească productivitatea şi să facă faţă mai bine competiţiei.

În plus, antreprenorii locali resimt inadecvarea sistemului educaţional românesc la piaţa muncii şi se arată nemulţumiţi de calitatea scăzută a pregătirii noilor absolvenţi, 58% dintre proprietarii şi managerii afacerilor de familie declarând că aceştia nu au abilităţile potrivite pentru a aduce valoare adăugată angajatorilor.