Apartamentele în unele zone ale Atenei s-au prăbuşit la 10.000-15.000 de euro, iar scăderea continuă

Colapsul preţurilor a fost cauzat de eforturile disperate ale unui număr tot mai mare de proprietari de a vinde, astfel încât să scape de povara tot mai mare a taxelor. Veniturile la buget din taxa pe proprietăţi imobiliare sunt estimate anul următor la 3,8 miliarde de euro, faţă de 500 de milioane de euro în 2009, potrivit Kathimerini.

De asemenea, imigranţii preferă să vândă pentru a putea părăsi ţara, în timp ce proprietarii greci găsesc cu dificultate chiriaşi, iar sumele încasate abia acoperă taxele.

Preţurile au scăzut considerabil în general, dar cel mai puternic afectate sunt apartamentele cu două camere din Kato Patissia, Kypseli, Aghios Panteleimon, Sepolia şi Pangrati, precum şi cele situate la parterul clădirilor în diverse zone ale Atenei.

Chiar şi la preţuri de 10.000-15.000 euro, cererea este aproape inexistentă, notează Kathimerini.

Un sondaj recent al Băncii Greciei arată că o locuinţă este vândută după ce s-a aflat pe piaţă în medie 10 luni, în timp ce diferenţa dintre preţul cerut şi cel primit este de circa 20%.

Federaţia Agenţilor Imobiliari Eleni a avertizat, luni, că piaţa ar putea intra în colaps din cauza unui nou impozit pe proprietate.

După o scădere a preţurilor cu 30-50% în ultimii ani, din cauza recesiunii şi a taxelor, noul proiect de lege în loc să reducă impozitarea excesivă îngheaţă tranzacţiile, a avertizat preşedintele organizaţiei agenţilor imobiliari, Ioannis Revithis, citat de AFP.

Potrivit acestuia, preţurile din 2014, an critic pentru piaţa imobiliară, vor continua să scadă, cu până la 20%.

Statul elen a fost nevoit să introducă o taxă pe locuinţe la cererea creditorilor internaţionali, întrucât măsura a fost considerată o sursă sigură de venit.

Grecia se află în al şaselea an de recesiune, ca urmare a crizei globale şi măsurilor dure de austeritate impuse de creditorii internţionali - statele zonei euro şi FMI - în schimbul a două pachete de împrumuturi.

Guvernul a fost nevoit să apeleze la ajutor extern de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în colaps, după ce nu a mai putut accesa piaţa financiară internaţională din cauza îndatorării foarte ridicate.

Comisia Europeană, FMI şi guvernul de la Atena se aşteaptă ca economia să revină pe creştere anul următor, însă Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi agenţia de rating Moody's au avertizat că recesiunea va continua şi anul viitor, însă cu o contracţie a PIB mai redusă.