Aproape în fiecare lună din 2023 vântul a asigurat mai mult din cererea de energie faţă de 2022

Scăderile abrupte însă duc din nou piaţa într-o zonă de volatilitate extremă. Pe plan local, de exemplu, datele de la bursa de energie OPCOM, arată că pentru primele patru luni din an preţul mediu spot a fost de 596 lei/MWh, mult sub media de 1.025 lei/MWh din 2022. Mai departe, datele publicate de OMV Petrom pentru primul trimestru arată că pe plan local cererea de energie a fost cu 10% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, impactul facturilor istorice asupra consumatorilor industriali, dar şi al iernii neobişnuit de calde fiind astfel vizibil. În total, anul 2022 a adus o reducere a cererii de energie de 8% la nivel local, în timp ce la nivel european cererea s-a comprimat cu circa 3%.

Revenind la zona de energie eoliană, calculele ZF făcute pe baza datelor zilnice publicate de WindEurope arată că pentru primele cinci luni ale anului vântul a acoperit aproape 18% din cererea de energie europeană, peste procentul de 16% din perioada similară a anului trecut. Mai mult, au fost zile de recorduri absolute. De exem­plu, pe 15 ianuarie 35% din toată energie consumată la nivel european au venit din proiectele eoliene onshore şi offshore.

În acest moment, România are circa 3.000 MW în proiecte de energie eoliană care anul trecut au asigurat 12% din producţia de energie. Cel mai recent studiu realizat de WindEurope, cea mai puternică organizaţie la nivel european al cărei scop este promovarea intereselor industriei eoliene, arată că deşi capacitatea proiectelor puse în funcţiune anul trecut în UE a fost mai mare decât cea din 2021, aceasta este sub ceea ce ar trebui să se monteze dacă se doreşte atingerea ţintelor de mediu din 2030.

„Circa 87% din noile puneri în funcţiune au fost pe uscat (onshore), cu Germania, Suedia şi Finlanda construind cele mai multe proiecte eoliene“.

„Aproape jumătate din punerile în funcţiune offshore au fost înregistrate în UK, în timp ce Franţa a finalizat montarea primului proiect eolian de mari dimensiuni“, se arată în studiul WindEurope. Potrivit documentului, problemele pe lanţul de autorizare generează în continuare cele mai mari blocaje la nivel european, dar sunt vizibile eforturile statelor pentru a simplifica procedurile, lucru sprijinit şi de reglementările RePowerEU. Dar au fost şi alte motive care au generat performanţa sub aşteptări a pieţei.

„Niciun proiect de mari dimensiuni offshore nu a ajuns la decizia finală de investiţii. Sunt doi factori care au generat această situaţie: impactul inflaţiei asupra costurilor care nu se reflectă suficient în veniturile dezvoltatorilor şi intervenţiile din partea statelor care au dus la pierderea încrederii investitorilor“, se mai arată în studiul menţionat. În România, pe zona de proiecte eoliene, lucrurile sunt îngheţate de 10 ani de zile, 2022 terminându-se cu acelaşi rezultat, 0 MW instalaţi pe o piaţă în care toţi vorbesc de un potenţial imens, onshore şi offshore. În situaţia României mai sunt state cu care este adesea comparată cum ar fi Bulgaria sau Ungaria. Zero MW montaţi şi în aceste state cu menţiunea că niciununul nu se bucură de potenţialul eolian al României. La polul opus sunt Germania, Suedia, dar şi Polonia unde s-au montat anul trecut peste 1.500 MW în proiecte eoliene. Astfel, Polonia a ajuns la circa 7.900 MW eolieni, care îi acoperă 11% din producţia de energie. La nivel de proiecţie însă, anul acesta România ar trebui să spargă gheaţă, fiind estimată montarea primilor 60 MW noi după o decadă de lipsă de investiţii. În total, până la finalul anului 2027, WindEurope estimează pentru România montarea a 1.680 MW noi de energie eoliană, toţi pe uscat, 2026 urmând să aducă un maxim al instalărilor, de 550 MW.