- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (30.10.2013, 15:09)
- Alina Novaceanu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Asociaţia Română a Băncilor: Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de 30 de zile
Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, a declarat, miercuri, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, că, în prezent, peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de 30 de zile, iar 4,5 milioane de persoane fizice însumează 7,5 milioane de credite.
Urmărește
531 afișări
Asociaţia Română a Băncilor: Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de 30 de zile (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)
"Din datele oficiale al BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice ai băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare", a afirmat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice.
Dănescu a spus şi că "sunt 4,5 milioane de persoane fizice care însumează 7,5 milioane de credite".
El a arătat că ARB are câteva temeri faţă de o iniţiativă privind insolvenţa persoanelor fizice, arătând că "o astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii".
ULTIMELE ȘTIRI
-
Marcel Ciolacu rămâne Premierul României
-
Moşteanu: USR nu va vota guvernul Ciolacu 2
-
Promisiuni: Guvernul Ciolacu 2 vrea să majoreze contribuţia la Pilonul II de pensii private de la 4,75% la 6% în patru ani şi să majoreze suma deductibilă pentru Pilonul III
-
Ciolacu, după ce a fost desemnat premier: Românii au nevoie de stabilitate
Potrivit ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate - BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi ARB -, fără să fie influenţată de "presiuni de natură politică" şi să nu fie afectată disciplina financiară.
El a spus că există "o aparenţă" care nu corespunde realităţii, şi anume că este o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, iar debitorii ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor.
"Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii, deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare", a arătat Dănescu.
Reprezentanţii ARB au susţinut că 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate şi că băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.
Potrivit datelor furnizate de ARB, în privinţa insolvenţei persoanelor juridice, 10% din totalul creditelor sunt credite acordate companiilor aflate în insolvenţă, iar, în perioada ianuarie 2009 - august 2013, din totalul companiilor intrate în insolvenţă, 86% au ajuns în faliment, în timp ce în stadiul de reorganizare au ajuns doar 1,2%.
Vicepreşedintele CSM Adrian Bordea a precizat, la rândul său, că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimente, în timp ce pe rol sunt 68.000 dosare de faliment, procedurile fiind greoaie şi existând problema resurselor umane pentru rezolvarea unor astfel de litigii.
"Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare", a afirmat Bordea.
El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste dosare să fie specializaţi şi a arătat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.
Deputaţii din Comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.
Grosaru a precizat că, în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale.
"Noi vom propune - şi au fost de acord şi ARB şi CSM - ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei", a spus Grosaru.
Proiectul falimentului persoanelor fizice propune ca, atunci când o persoană fizică acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă, iar acest lucru să se facă printr-o declaraţie pe propria răspundere, a precizat Grosaru.
Citește pe alephnews.ro: Ciprian Șerban, de la PSD, este șeful Camerei Deputaților. Ilie Bolojan, de la PNL, a fost votat Președinte al Senatului
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Cum reuşeşte o companie din România să facă zeci de milioane de euro dintr-o resursă pe care mulţi oameni din ţara noastră o ignoră şi care sunt planurile acesteia pentru viitor
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe