Asociaţia Română a Industriei Fotovoltaice: Dacă se schimbă legea energiei, România va pierde investiţii de 4 miliarde de euro în regenerabile

"Sunt patru miliarde de euro care aşteaptă la graniţe să intre în proiecte în România. Probabil că nu vor mai intra. (...) Orice fel de schimbare va aduce instabilitate şi lipsă de competitivitate", a declarat joi preşedintele Consiliului de Administraţie al RPIA, Doru Voicu.

El a adăugat că în industria energiei regenerabile din România lucrează aproximativ 4.000 de oameni, din care circa 1.000 doar în sectorul fotovoltaic.

Potrivit lui Voicu, anul trecut statul a încasat 500 milioane euro de pe uma regenerabilelor.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat recent că Guvernul va modifica legea privind acordarea de certificate verzi, motivând că nu poate fi distrusă industria românească de dragul celei regenerabile.

Investitorii în producţia de energie regenerabilă sunt atraşi tocmai de schema de sprijin, una dintre cele mai generoase din Europa. Astfel, companiile care produc energie din surese alternative primesc gratuit de la stat certificate verzi, al căror număr variază în funcţie de tehnologie.

"Nu avem nimic împotriva reducerii numărului de certificate verzi, dacă se face în cadrul legii", a mai spus Voicu.

Certificatele verzi se acordă pentru cantitatea de energie produsă. Legislaţia obligă furnizorii să cumpere aceste certificate de la producători. Costul achiziţiei acestor certificate se reflectă în facturile finale la consumatori, astfel că preţul electricităţii a crescut şi continuă să crească. Pe de altă parte, costul tehnologiilor pentru producţia energiei alternative a scăzut.

Potrivit celor mai recente date disponibile, în România funcţionează centrale eoliene de 1.600 MW, unităţi fotovoltaice de 50 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale, cu puteri sub 10 MW, de 453 MW. Aceste instalaţii reprezintă mai mult de 10% din capacitatea de producţie a energiei la nivel naţional.

Totodată, sunt în teste centrale eoliene de 700 MW, microhidrocentrale de 2 MW şi unităţi pe biomasă de 1 MW.

Alte sute de proiecte sunt în diverse faze de avizare şi construcţie, dar capacităţile lor depăşesc cu mult posibilităţile reţelelor de transport a energiei de a le prelua şi a le include în consumul final.

Citeşte şi: Primăria Piatra Neamţ vrea să construiască un parc fotovoltaic în valoare de 72,2 milioane de lei

Citeşte şi: O investiţie de 100 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic, aproape de finalizare în Arad - FOTO

Citeşte şi: Compania germană Conergy intră pe piaţa românească cu un parc fotovoltaic în apropiere de Craiova