Banca Mondială: Ţările din Europa şi Asia trebuie să profite de criptomonede şi de noile tehnologii

„Va fi necesar ca decidenţii politici din regiune să identifice un echilibru între valorificarea întregului potenţial şi moderarea entuziasmului aferent noilor tehnologii. Totodată, politicile instituite trebuie să sprijine cetăţenii în procesul de ajustare la nivelul sporit de flexibilitate care caracterizează piaţa muncii şi a produselor”, se arată în raport.

Noul val tehnologic emergent cuprinde şi blockchain-urile, respectiv tehnologiile digitale care permit realizarea de tranzacţii şi de fluxuri informaţionale directe, fără a fi necesar un intermediar de încredere. Potrivit Băncii Mondiale, „primele aplicaţii ale tehnologiei blockchain s-au materializat sub forma criptomonedelor, prin care sunt creaţi bani digitali fără participarea băncilor centrale şi se facilitează efectuarea de plăţi fără o intermediere a instituţiilor financiare”.

„Multe dintre ţările din Europa şi Asia Centrală s-au dovedit a reprezenta un teren propice pentru dezvoltarea criptomonedelor şi a tehnologiilor de tip blockchain”, a declarat Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, cu ocazia lansării raportului în Tbilisi. „În Georgia, de exemplu, minarea criptomonedelor reprezintă o operaţiune surprinzător de larg răspândită, situaţie determinată preponderent de scutirile de impozite şi de preţul scăzut al energiei electrice. În perspectivă, va fi important ca guvernul să asigure supravegherea financiară şi protecţia consumatorilor”.

„O industrie de multe miliarde de dolari în prezent, industria criptomonedelor continuă să genereze opinii extrem de divergente, se mai spune în raport. Pe de o parte, volatilitatea extremă a valorii criptomonedelor dă naştere la îndoieli cu privire la caracterul viabil al acestora ca alternativă la mijloacele legale de plată, iar, pe de altă parte, costurile din ce în ce mai mari pentru electricitate, asociate operaţiunii de minare a criptomonedelor, reprezintă un motiv de îngrijorare”, mai arată autorii studiului.

„Cu toate acestea, tehnologia blockchain este adoptată din ce în ce mai intens, o serie de guverne din regiune realizând deja experimente privind utilizarea blockchain-urilor pentru digitalizarea şi optimizarea serviciilor publice, cu scopul de a le face mai sigure, mai transparente şi mai eficiente. În Ucraina, Estonia şi Georgia, de exemplu, guvernele intenţionează să înfiinţeze registre funciare şi imobiliare pe baza tehnologiei blockchain. Azerbaijan experimentează utilizarea de ID-uri digitale pentru operaţiuni bancare, iar Lituania a deschis un centru blockchain care să acţioneze ca incubator pentru înfiinţarea de noi afaceri. Elveţia îşi propune să devină un hub de blockchain şi este lider în adaptarea reglementărilor la aceste tehnologii”, menţionează documentul citat.

„Tehnologiile de tip blockchain exercită presiune concurenţială asupra sectorului financiar privat, generând în paralel idei şi abordări creative în cadrul guvernelor”, a adăugat Hans Timmer. „Totodată, aceste tehnologii dau naştere unui întreg set de provocări pentru aceste ţări, din perspectiva politicilor”.

Potrivit BM, printre principalele provocări se numără asigurarea supravegherii financiare şi combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale şi a tranzacţiilor ilicite. În acelaşi timp, guvernele trebuie să abordeze şi problema legată de consumul masiv de electricitate pe care îl presupune minarea criptomonedelor, şi, în paralel, să stabilească cât de intens ar trebui să fie sprijinul acordat pentru înfiinţarea de noi societăţi specializate în tehnologii de tip blockchain.

Raportul constată ritmul intens al creşterii economice în Europa şi Asia Centrală, reprezentând cea mai rapidă creştere pe parcursul unui deceniu, în mod specific în Europa Centrală şi Turcia. Cu toate acestea, scăderea şomajului şi creşterea inflaţiei reprezintă indicatori ce prezic o încetinire a ritmului de creştere în viitor.

„În perioada de accelerare economică, multe dintre ţările din regiune au înregistrat un volum sporit al exporturilor şi şi-au redus deficitul fiscal, asigurându-şi astfel un „tampon de amortizare” pentru situaţia în care se vor manifesta turbulenţe ciclice. Cu toate acestea, în perspectivă, regiunea se va confrunta cu provocări suplimentare generate de înăsprirea condiţiilor financiare la nivel mondial şi de accentuarea tendinţelor protecţioniste”, conchid autorii raportului.

Citeşte şi: Două loturi din Centura Bucureşti vor fi construite de turcii de la Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret

Citeşte şi: BM: România va avea o creştere economică de 5,1% în 2018, dar deficitul bugetar va fi de 3,3% din PIB

Citeşte şi: CE investighează sprijinul acordat de autorităţile române către Compania Naţională a Uraniului

Citeşte şi: ROBOR, salt pe toate scadenţele, la o zi după ce Isărescu a anunţat majorarea dobânzii cheie. Indicele la 3 luni atinge un nou MAXIM: 2,68%

Citeşte şi: California întrece Marea Britanie şi devine a cincea mare economie a lumii

Citeşte şi: Preşedintele a promulgat legea prin care BEI finanţează România cu un miliard de euro

Citeşte şi: Isărescu: E greu să împaci ce vrea populaţia cu ce poate să dea economia/ Dragnea îi răspunde: Guvernul nu lucrează cu sondaje

Citeşte şi: BNR: Preţurile administrate - principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflaţiei

Citeşte şi: Narcis Neaga revine la conducerea CNAIR din 12 mai