Băncile de servicii private se retrag din Elveţia. Care este motivul

Centru global de private banking prin tradiţie, Elveţia îşi pierde rapid statutul din cauza campaniilor purtate de guverne puternice, precum SUA şi Germania, împotriva evaziunii fiscale realizate prin transferul averilor în conturi secrete offshore, în aşa-numite paradisuri fiscale, transmite Bloomberg.

Numărul băncilor elveţiene cu capital străin a scăzut la 129 la finele lunii mai, faţă de 145 la începutul anului trecut, potrivit Asociaţiei Băncilor Străine din Elveţia.

Activele în administrare ale acestor instituţii au coborât cu 25% în ultimii cinci ani, la 870,7 miliarde franci elveţieni (706 miliarde euro), odată ce clienţii şi-au retras banii sau au plătit taxele aferente veniturilor nedeclarate ascunse în Elveţia.

Presiunile exercitate de guverne străine împotriva secretului bancar şi înăsprirea reglementărilor ar putea declanşa un val de fuziuni şi achiziţii în sectorul bancar elveţian în următorul an şi jumătate, potrivit bancherilor, consultanţilor şi analiştilor contactaţi de Bloomberg.

În pofida declinului din ultimii ani, Elveţia rămâne cel mai mare centru financiar offshore la nivel mondial, cu active în administrare de 2.200 miliarde de dolari, reprezentând 26% din piaţă, potrivit datelor Boston Consulting Group.

"Are loc o agitaţie în rândul băncilor de servicii private. În Elveţia, unii jucători străini ar putea ajunge la concluzia că plecarea este o variantă mai bună", comentează pentru Bloomberg Felix Wenger, director la departamentul elveţian de private banking al companiei de consultanţă McKinsey & Co.

Printre băncile care au renunţat deja la operaţiunile de private banking din Elveţia se numără Lloyds Banking Group (Marea Britanie), Banco Santander (Spana), Commerzbank (Germania) şi ING (Olanda). În cele mai multe cazuri, activele au fost preluate de instituţii cu capital local.

În următoarea perioadă ar putea avea loc noi ieşiri. HSBC Holdings, cea mai mare bancă de servicii private cu capital străin din Elveţia după active, ar putea vinde o parte din operaţiune, a sugerat în luna mai directorul general al grupului, Stuart Gulliver. El a precizat însă că gigantul britanic nu intenţionează să renunţe în totalitate la divizia elveţiană.

Grupul italian de asigurări Assicurazioni Generali vrea să vândă BSI Group, bancă de servicii private din Lugano, cu o tradiţie de 140 de ani.

Anul trecut, Julius Baer Group a preluat operaţiunile de wealth management ale Bank of America Merrill Lynch din afara Statelor Unite.

Un raport recent al PricewaterhouseCoopers arată că mai mult de o treime dintre companiile de private banking intervievate într-un sondaj anticipează că industria va trece în următorii doi ani printr-o proces de consolidare, cu numeroase fuziuni. Cu doi ani în urmă, procentul era de numai 7%.

Criza prin care trece industria măreşte distanţa dintre cele mai performante instituţii şi cele care înregistrează evoluţii mediocre sau chiar proaste, potrivit unui raport al McKinsey. Aproape o treime dintre băncile de servicii private din Europa au înregistrat scăderea fondurilor sub administrare în 2012, iar una din şase bănci a înregistrat pierderi.

Ascensiunea centrelor financiare din Asia, precum Singapore, erodează de asemenea statutul Elveţiei. Boston Consulting anticipează scăderea cotei de piaţă a băncilor private elveţiene la nivel mondial la 25% până în 2017, faţă de 27% în 2011, în timp ce Singapore ar urma să crească de la 10% la 12%.

Guvernul SUA anchetează de mai bine de patru ani băncile de servicii private din Elveţia, trăgând la răspundere diviziile americane ale grupurilor financiare pentru practicile care încurajează evitarea taxelor prin transferarea averilor nedeclarare în conturi offshore.

Cel mai răsunător caz, cel al grupului UBS, cea mai mare bancă elveţiană, s-a încheiat cu o sancţiune financiară usturătoare pentru instituţia de credit. UBS a acceptat plata unei sancţiuni de 780 milioane de dolari pentru a evita escaladarea unui dosar deschis de Fisc şi Departamentul Justiţiei şi a convenit desecretizarea informaţiilor privind conturile a aproape 5.000 de clienţi americani suspectaţi de evaziune fiscală.

Franţa şi Germania caută informaţii despre cetăţenii cu conturi în Elveţia utilizând date sustrase prin diverse metode de la bănci, cele mai cunoscute fiind cazuri fiind CD-urile cumpărate de autorităţie germane de la foşti angajaţi ai instituţiilor de credit elveţiene.

Din ianuarie, Elveţia are în derulare acorduri cu Marea Britanie şi Austria în baza cărora colectează taxe în beneficiul guvernelor respective de la cetăţenii britanici şi austrieci care deţin conturi în ţară.

Guvernul elveţian discută şi cu alte state europene privind taxarea conturilor offshore.