Bloomberg: Finlanda, unul dintre criticii aspri ai Greciei, devine o verigă slabă a zonei euro

Economia Finlandei, cel mai nordic membru al zonei euro, înregistrează una dintre cele mai slabe performanţe din regiune, parţial pentru că nu reuşeşte să construiască o piaţă a muncii competitivă, iar investitorii încep să evite o ţară care a creat companii precum Nokia şi UPM-Ky.

Cererea pentru o emisiune de obligaţiuni guvernamentale finlandeze pe termen de 10 ani, în valoare de 3 miliarde de euro, din luna august, a fost dezamăgitoare, potrivit Nordea Bank.

Economia Finlandei este pe cale să se contracte în 2015 petru al patrulea an consecutiv, potrivit estimărilor Guvernului, care l-au determinat pe Jan von Gerich, analist la Nordea, să scrie săptămâna trecută „Dumnezeule, au omorât toată creşterea!”.

„Faptul că performanţele economice ale Finlandei vor rămâne unele dintre cele mai scăzute din zona euro va afecta treptat obligaţiunile ţării mai mult decât până acum. Perspectiva obligaţiunilor finlandeze nu este pozitivă”, consideră von Gerich.

Finlanda a fost văzută ca un plasament sigur în perioada de vârf a crizei datoriilor din zona euro, iar aproximativ 90% dintre obligaţiuni sunt deţinute de investitorii străini.

Premierul Juha Sipila a fost un susţinător ferm al politicii de austeritate promovată de Germania, de la venirea sa la putere în luna aprilie, în timp ce Grecia era blocată în negocierile cu creditorii internaţionali pentru noul program de salvare.

Sipila reduce cheltuielile şi majorează taxele pentru a evita creşterea exagerată a datoriei publice, chiar dacă sectoare economice importante, precum producţia de hârtie şi cea a electronicelor de consum au probleme. În acest timp, cererea pentru exporturile ţării scade pe fondul recesiunii din Rusia.

Guvernul a anunţat în august că economia finlandeză se va contracta în 2015, în timp ce Comisia Europeană estimează că numai economia Ciprului va înregistra performanţe mai slabe în acest an.

O parte din problemele economice ale Finlandei sunt provocate de costul ridicat al forţei de muncă. Costul orei de muncă din Finlanda este cu 20% peste media Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. În primul trimestru, aceste costuri au urcat cu 0,7%, de peste două ori mai mult faţă de ritmul din zona euro, conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Sipila vrea reducerea costurilor cu forţa de muncă cu 5% până în 2019, dar discuţiile cu sindicatele au eşuat luna trecută, din cauza opoziţiei acestora faţă de creşterea numărului orelor de muncă, fără majorarea corespunzătoare a salariilor.

Premierul a anunţat marţi că două sărbători religioase vor deveni zile normale de lucru, în cadrul reformelor.