BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an

De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Rata anuală a inflaţiei s-a mărit în linie cu previziunile în ianuarie 2024, la 7,41%, de la 6,61% în decembrie 2023, şi s-a redus în februarie la 7,23%. Avansul faţă de finele anului trecut este atribuibil în principal creşterii ample a dinamicii anuale a preţului energiei electrice sub impactul unui efect de bază, precum şi scumpirii combustibililor şi produselor din tutun pe fondul majorării accizelor şi al măririi cotaţiei ţiţeiului.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele două luni ale anului 2024, dar relativ mai lent, coborând la 7,6% în februarie 2024, de la 8,4% în decembrie 2023.

Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste, corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, alături de dinamica în descreştere a preţurilor importurilor.

Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent şi de nivelul mai ridicat al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi de transferarea, cel puţin parţială, asupra preţurilor unor servicii şi bunuri a noilor creşteri de costuri salariale, inclusiv pe fondul revigorării cererii de consum.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat la 7,1% în februarie 2024, faţă de 7,0% în luna decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus însă la 9,1 la sută în februarie 2024, de la 10,4% decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2024 la 8,7 la sută, de la 9,7% în decembrie 2023.

Activitatea economică a slăbit în intensitate în trimestrul IV 2023 mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5 la sută faţă de precedentele trei luni, după o creştere cu 1,0 la sută în trimestrul III, evoluţii ce fac probabilă o restrângere mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3,0% în trimestrul IV 2023, de la 1,9% în trimestrul III. Creşterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susţinută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit faţă de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodăriilor populaţiei, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri şi servicii.

Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în ultimul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a exporturilor.

Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022.

Cele mai recente date şi analize indică o creştere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul I 2024 decât cea previzionată anterior, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condiţiile unor evoluţii divergente la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, transmite BNR.

Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului IV 2023, în luna ianuarie 2024, vânzările cu amănuntul şi-au accelerat puternic creşterea faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce producţia industrială şi-a reaccentuat semnificativ contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii a suferit un amplu declin în termeni anuali, după şase trimestre consecutive de creştere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, dar într-o mai mică măsură decât în trimestrul IV 2023, reintrând marginal în teritoriul negativ în ianuarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a temperat creşterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor.

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în decembrie 2023, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a reamplificat dinamica anuală de două cifre în trimestrul IV 2023, în timp ce rata şomajului BIM s-a mărit uşor în debutul anului curent, după trei trimestre de relativă stagnare, la un nivel mediu de 5,6 la sută. În acelaşi timp, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut un reviriment în februarie-martie 2024, iar deficitul de forţă de muncă s-a majorat pe ansamblul trimestrului I 2024, pe seama evoluţiilor din servicii şi construcţii, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au rămas relativ stabile în februarie şi în prima parte a lunii martie, dar au înregistrat apoi noi mici scăderi, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au menţinut pe o traiectorie pronunţat ascendentă, însă puternic fluctuantă – similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune –, în contextul revizuirii şi al consolidării ulterioare a expectaţiilor investitorilor privind momentul iniţierii şi amplitudinea reducerilor ratei dobânzii de către Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în februarie pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii ianuarie, dar a cunoscut ulterior o uşoară corecţie descendentă, revenind şi stabilizându-se în martie în preajma valorilor prevalente în trimestrul IV 2023.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a reluat scăderea în ianuarie 2024, coborând până la 4,9 la sută în februarie, de la 6,4 la sută în decembrie 2023, în principal ca efect al noilor descreşteri pronunţate de ritm consemnate de componenta în valută, dar şi cu aportul temperării uşoare a creşterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,7 la sută în februarie 2024, de la 68,4 la sută în decembrie 2023.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influenţa efectelor de bază şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi pe fondul decelerării creşterii preţurilor importurilor şi al ajustării descendente graduale a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei continuă să decurgă totuşi din măsurile fiscale aplicate recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce a fost prelungită până la finele anului curent, dar şi din evoluţia cotaţiei ţiţeiului.

Totodată, incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având ca surse, pe de o parte, execuţia bugetară din primele două luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE. Dinamica salariilor din economie reprezintă un motiv de preocupare.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În şedinţa de joi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.