BNR, sigură că inflaţia va începe să scadă din T4. Incertitudini după eliminarea plafonării preţurilor

Singura incertitudine este legată de ce se va întâmpla după ce va fi eliminată plafonarea preţurilor la gaze si energie electrică de anul viitor.

Banca Naţională consideră că inflaţia vine din şocurile globale, pe partea de ofertă, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate.

Creşterea inflaţiei e mai puţin atribuită cererii, având în vedere că puterea de cumpărare se diminuează ca urmare a exploziei inflaţiei, iar salariile au o creştere sub rata inflaţiei.

Iată minuta şedintei Consiliului de Administraţie al BNR:

„În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a încetinit mersul ascendent în iunie, aşa cum s-a anticipat, consemnând totuşi pe ansamblul trimestrului II 2022 o creştere considerabil mai mare decât în trimestrele anterioare, şi superioară previziunilor, până la 15,05 la sută în iunie, de la 10,15 la sută în martie, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor la energie pentru populaţie. Astfel, cea mai mare parte a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, în principal de scumpirea consistentă şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale – inclusiv în condiţiile menţinerii la valori ridicate a cotaţiilor internaţionale –, căreia i s-au alăturat influenţele mai modeste venite de pe segmentul combustibililor, sub impactul ascensiunii cotaţiei ţiţeiului pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, dar şi ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să-şi accentueze trendul ascendent în trimestrul II, urcând de la 7,1 la sută în martie, la 9,8 la sută în iunie, uşor peste valoarea prognozată, dar în condiţiile în care contribuţia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un maxim trimestrial al ultimului an, sub impactul scumpirii materiilor prime şi mărfurilor pe pieţele internaţionale, a energiei şi a transportului, au remarcat membrii Consiliului. În schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele patru trimestre – probabil inclusiv în corelaţie cu evoluţia raportului leu/euro faţă de perioada similară a anului trecut –, iar cel al mărfurilor nealimentare s-a diminuat uşor.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că accelerarea creşterii ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat din acest interval este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei – amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate –, ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au continuat să fie potenţate pe plan intern de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea pe anumite segmente a unei cereri de consum reprimate anterior, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi cele importate. Mai mulţi membri ai Consiliului au subliniat din nou anvergura mondială a procesului inflaţionist amplu provocat de şocurile globale pe partea ofertei, evocând nivelurile record pentru ultimele decenii atinse de rata anuală a inflaţiei în state dezvoltate, inclusiv în numeroase ţări din Europa.

Totodată, a fost evidenţiată creşterea mai pronunţată de dinamică consemnată în intervalul aprilie-mai de preţurile producţiei industriale pentru piaţa internă, inclusiv pe segmentul bunurilor de consum – sub influenţa costurilor mărite cu energia şi cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, precum şi pe fondul blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare –, ce va continua probabil să se transfere în viitorul apropiat asupra preţurilor unor bunuri şi servicii destinate consumului, dar în funcţie şi de condiţiile cererii. Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate şi în creştere ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici de la finele trimestrului II, dar şi cvasiplafonarea celor pe termen mai lung ale analiştilor bancari, precum şi tendinţa mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de readâncirea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real în intervalul aprilie-mai.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creşterea amplă a activităţii economice în trimestrul I 2022, cu 5,1 la sută faţă de trimestrul IV 2021, evoluţie ce implică o reamplificare peste aşteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată, date fiind şi implicaţiile recentei revizuiri a seriei de date privind ritmurile trimestriale ale PIB”.