BNR trage un semnal de alarmă. Taxa pe lăcomie-impactul asupra creditării poate fi semnificativ/ BNR nu este de acord cu Vâlcov

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR), Dan Suciu, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că, impactul taxei pe lăcomie asupra creditării poate fi semnificativ, în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă.

Urmărește
18752 afișări
Imaginea articolului BNR trage un semnal de alarmă. Taxa pe lăcomie-impactul asupra creditării poate fi semnificativ/ BNR nu este de acord cu Vâlcov

BNR trage un semnal de alarmă. Taxa pe lăcomie-impactul asupra creditării poate fi semnificati/ BNR nu este de acord cu Vâlcov

„Nu avem încă un impact al acestor măsuri (n.red. - taxa pe lăcomie sau taxa pe activele bancare ale băncilor şi IFN-urilor) pentru că BNR a aflat de aceste propuneri abia când au fost anunţate oficial. Impactul asupra creditării poate fi însă semnificativ în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă - mai ales că se asociază cu legislaţia recent adoptată în Parlament - şi este nevoie de cercetare atentă. De altfel, băncile deja spun că va avea impact asupra creditării, iar intermedierea financiară este deja redusă”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR).

Sectorul bancar din România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), raportul activelor bancare în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, nivel care este „semnificativ inferioar nivelului median observat în cadrul UE (208 la sută)”, se remarcă în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, nr. 16, realizat de BNR.

În plus, Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croaţia, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE şi de 269,56% media zonei euro.

„Dar BNR nu este de acord nicicum cu afirmaţiile dl senator Zamfir şi, mai nou, ale dl consilier Vâlcov care susţin pentru a argumenta această decizie că BNR ar fi acuzat direct opt bănci că subminează economia naţională”, a mai spus Dan Suciu, pentru MEDIAFAX.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 se instituie „o taxă pe lăcomie” aplicabilă instituţiilor financiar-bancare (bănci, IFN-uri, instituţii de plată), în situaţia în care media trimestrială ROBOR depăşeşte pragul de referinţă 1,5 %, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului (OUG) publicat, spre consultare publică, marţi seara, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Proiectul de act normativ include alte 60 de modificări fiscal-bugetare, fiind denumit a doua Revoluţie fiscală şi fiind amplu contestat de mediu de business.

„Aceasta taxă se va plăti trimestrial prin aplicarea a patru cote progresive de 0,2%, 0,4%, 0,6% şi 0,9% asupra activelor contribuabilului existente la sfârşitul trimestrului de calcul, în funcţie de nivelul ROBOR. Cota de 0,9% poate să fie majorată progresiv, în cazul în care media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinţă. Taxa reprezintă cheltuială deductibilă în calculul impozitului pe profit pentru bănci”, au explicat reprezentanţii companiei de consultanţă PwC România.

Indicii ROBOR pentru care Guvernul doreşte să impoziteze băncile şi IFN-urile au depăşit nivelul vizat, de maximum 1,5%, acum 15 luni, iar în prezent sunt la un nivel dublu, reiese din datele afişate de BNR.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 3,03%, de la 3,04% miercuri, ajungând la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Anterior, un nivel mai redus de atât a fost anunţat la data de 21 iunie 2018, de 2,95%. Indicele ROBOR la 3 luni a fost ultima data la nivelul de sub 1,5%, la data de 28 septembrie 2017, când a fost de 1,46%.

În plus, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat joi la 3,33%, după ce miercuri a scăzut de la 3,34% marţi. Indicele s-a stabilizat la aceste niveluri începând cu data de 12 decembrie. Indicele ROBOR la 6 luni nu a mai fost la un nivel de sub 1,5% din data de 27 septembrie 2017, când a fost de 1,35%.

De asemenea, până la data de 15 septembrie 2017, ROBOR-ul la 3 luni a fost de sub 1%, după ce a început la 6 ianuarie 2016 o tendinţă de scădere de la 1,5%, iar ROBOR-ul la 6 luni a variat între 0,92% şi 1,13%, în perioada 3 februarie 2016 – 30 august 2017, înainte de această perioadă nivelul fiind mai ridicat.

„Aşa cum este redactată propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare indică faptul că aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că va fi plătită de patru ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat. La actualul nivel al dobânzilor interbancare ROBOR, această taxă s-ar putea ridica la un nivel de 3,6% anual, în condiţiile în care valoarea activelor nete ale băncilor era de 445 de miliarde de lei, la sfârşitul lunii septembrie, conform datelor BNR - aceasta ar rezulta în încasări de 16 miliarde de lei. Totuşi, estimările autorităţilor din nota de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă vorbesc despre venituri anuale de 3,6 miliarde de lei din aplicarea acestei taxe în sectorul bancar, ceea ce indică faptul că autorităţile mizează, totuşi, pe perceperea taxei o singură dată pe an sau la un nivel al dobânzilor ROBOR semnificativ sub cel înregistrat în prezent în piaţa bancară”, au mai afirmat reprezentanţii PwC România.

Nivelul la care a fost stabilită această taxă este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în condiţiile actuale ale dobânzilor interbancare, în celelalte state membre în care se aplică o astfel de taxă (Ungaria, Polonia, Austria, Marea Britanie), nivelul este semnificativ mai scăzut şi taxa nu este gândită în sistem progresiv, conform reprezentanţilor companiei citate.

„Un alt element de incertitudine îl reprezintă impactul impunerii unei astfel de taxe asupra creditării, asupra costurilor finanţării, atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeni şi pentru stat în definitiv. Nu este clar în ce măsură un astfel de nivel ridicat al taxei pe activele financiare este suportabil pentru băncile de talie mai mică sau pentru IFN-uri. Aplicarea acesteia ar putea avea un impact negativ asupra perspectivelor de creştere economică ale ţării şi poate conduce la scăderea intermedierii financiare, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai reduse niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană”, a arătat Diana Coroabă, Partener şi Liderul Echipei de Consultanţă Fiscală pentru sectorul Serviciilor Financiare al PwC România.

De asemenea, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), cele două organizaţii reprezentând aproape toate cele 35 de bănci din România, au transmis, joi seara, o „Scrisoare deschisă”.

„Sistemul financiar din România consideră că iniţiativele legislative privind introducerea unei taxe pe active bancare şi aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanţare vor avea efecte negative profunde. Efectele acestor iniţiative nu vor contribui la stabilitate şi dezvoltare, ci vor grăbi instalarea unei recesiuni economice. Această recesiune înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieţei imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanţării, în final o lovitură la adresa bunăstării tuturor românilor. Sistemul financiar bancar din România a asigurat responsabil stabilitatea financiară a ţării în contextul crizei economice precedente: acţionarii au suportat pierderile integral din bani proprii, au menţinut liniile de finanţare în perioada cea mai turbulentă şi au sprijinit revenirea economică prin finanţare ieftină şi stabilă pentru stat şi pentru economia reală la nivelul ţărilor din regiune”, au susţinut reprezentanţii băncilor.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici