Boc confirmă că Guvernul a aprobat normele de aplicare a Legii parteneriatului public-privat

"Vă dau o informaţie în premieră, şi anume că Guvernul a aprobat, în ultima şedinţă, normele de aplicare a Legii parteneriatului public-privat", a spus Boc, duminică, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de ProTV.

Surse ministeriale au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că Guvernul a aprobat normele de aplicare a Legii parteneriatului public-privat, care stabileşte condiţiile de selecţie a firmelor care vor să participe la proiecte derulate într-un astfel de sistem.

Conform proiectului de norme, prezentat de MEDIAFAX în urmă cu două săptămâni, firmele care depun oferte pentru un parteneriat public-privat vor fi selectate pe baza rezultatelor obţinute la proiecte similare din ultimii 5 ani şi în urma unui audit financiar pe ultimii 3 ani, investiţia fiind derulată obligatoriu printr-o companie de proiect în care investitorul este majoritar.

Principalele criterii de analiză şi selecţie a candidaţilor cu care vor fi semnate contractele sunt scrisorile de garanţie bancară sau alte dovezi de asigurare a riscului profesional, cifra de afaceri globală sau în domeniul de afaceri aferent proiectului din ultimii trei ani şi un audit financiar emis de persoane autorizate, pe precedenţii trei ani financiari.

Ofertantul va trebui totodată să demonstreze că a înţeles obiectivele proiectului, prin elaborarea unui document prin care să prezinte în concept propriu câteva elemente legate inclusiv de colaborarea cu partenerul public şi valoarea estimată a investiţiei, precum şi că există un acord de principiu încheiat între asociaţii firmei interesate.

Pentru lucrări publice de interes local, precum drumuri comunale, zone de agrement, canalizare şi termoficare, locuinţe sociale, amenajare de terenuri cu destinaţie forestieră, proiectele de parteneriat public-privat vor putea fi iniţiate de către consiliile judeţene, în timp ce proiectele de parteneriat public-privat pentru drumuri judeţene, reţele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal, obiective turistice de interes judeţean sau regional nu vor putea fi iniţiate decât de Guvern şi ministere.

Contractele de parteneriat public-privat pot fi de tipul proiectare-construcţie-operare-transfer, construcţie-operare-dezvoltare-transfer, construcţie-operare-transfer, dezvoltare-întreţinere-operare-transfer şi reabilitare-operare-transfer.

"Regimul de taxare poate reprezenta un cost adiţional al investitorilor, cost care poate să nu apară în cazul unui proiect de referinţă, cum ar fi taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru", se arată în normele de aplicare.

Unitatea Centrală pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat din Ministerul Finanţelor va fi reorganizată la nivel de direcţie generală în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Prin această unitate va fi verificat fiecare anunţ de intenţie sau altă documentaţie complementară transmise de către partenerul public pentru publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care valoarea proiectului depăşeşte cinci milioane euro.

Directorul executiv al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Anca Harasim, a declarat, marţi, că proiectul legii privind parteneriatul public-privat a fost adoptat în grabă, nu va produce rezultatele aşteptate şi chiar ar putea atrage sancţiuni împotriva României din partea Comisiei Europene.

"Este vorba de garanţia de 2% cerută investitorilor atunci când intră într-un parteneriat public-privat, dar şi atribuirea directă a contractelor, care este atât motiv de infringement dar şi exclude proiectele cu finanţare europeană", a spus Harasim.

Ea apreciază că legea ar trebui abrogată şi refăcută.

Proiectul de lege privind PPP a fost promulgat de preşedintele Traian Băsescu la finele lunii septembrie. Legea a fost reexaminată la cererea lui Băsescu din cauza unor dispoziţii care ar fi putut crea confuzie pe piaţă, ca urmare a neoperării distincţiei dintre regimul juridic general prevăzut de OUG 34/2006 şi cel derogatoriu, prevăzut de actul normativ.

Actul normativ stabileşte, printre altele, modul de finanţare a proiectelor realizate prin parteneriat public-privat, repartizarea riscurilor între domeniul privat şi cel public, precum şi înfiinţarea, în cadrul Ministerului Finanţelor, a unei Unităţi Centrale pentru Coordonarea Activităţii de tip Parteneriat Public-Privat.

AmCham a anunţat, în februarie, că este necesară îmbunătăţirea legislaţiei privind parteneriatele de tip public-privat, apreciind că actualele prevederi nu sunt motivante pentru atragerea unor investiţii mari, iar aplicarea acestui sistem este defectuoasă şi ineficientă.