Bugetele locale au ajuns la venituri de 146 mld. lei: toţi se plâng că „nu sunt bani”

Veniturile totale ale administraţiei locale din România au însumat 146 mld. lei, în 2023. Din această sumă, 74 mld. lei au fost venituri proprii, adică încasări din taxe locale şi amenzi, împreună cu cotele din impozitele naţionale, ca de exemplu impozitul pe venit. Veniturile la bugetul local au însemnat anul trecut 28% din veniturile bugetului general consolidat.

„Veniturile totale financiare au crescut de la 37,7 miliarde în 2016 şi s-au dublat. Am ajuns la 73 de miliarde în momentul de faţă ca venituri proprii. Totalul conţine toate sursele de intrare într-un buget, adică atât partea de cote, cât şi partea de impozit, taxe, sumele care vin din TVA şi subvenţiile. În 2016 am avut 74 de miliarde de lei la nivel general şi acum am ajuns la 145 de miliarde”, a arătat Mihai Tudorancea, managing director, Tud Group, compa­nie de consultanţă financiară, la emisiunea ZF Live.

Tud Group a realizat o analiză care a cuprins cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) şi veniturile lor. Tudorancea a explicat că veniturile proprii la bugetul local sunt compuse din încasările din impozite locale pe proprietare, dar cea mai mare parte a acestor venituri sunt cote din impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice, care activează pe raza localităţilor respective.

„Veniturile proprii sunt din terenuri, maşini, terenurile firmelor care sunt în respectiva zonă. Şi mai ales partea cea mai importantă sunt cotele pe impozitul pe venit. Este foarte important să avem o înţelegere clară despre ce înseamnă aceste cote. Ele sunt definite în legea de bază, Legea 273 a Finanţelor Publice Locale, care defineşte venitul propriu ca fiind format din cote, impozite şi taxe.”

Calculele arată că în anul de bază 2023, cotele din impozite din total venituri proprii reprezentau aproximativ 60%. Cu toate acestea, în 2024, cotele s-au micşorat, astfel că aceste venituri locale au scăzut, a mai spus Mihai Tudorancea, iar restul banilor s-au dus la bugetul central.

„În momentul în care o parte din aceste cote au fost redirecţionate, estimarea noastră este că veniturile proprii ale UAT-urilor au scăzut cu aproximativ 25% în acest an şi vom vedea că aceste cote sunt mult mai mici. Când îţi faci un buget, stabileşti priorităţi şi niveluri pe baza veniturilor disponibile şi obiectivele pe care trebuie să le atingi. În momentul în care stabileşti obiectivele, iniţiezi licitaţii şi lucrări planificate. Oamenii s-au trezit în ianuarie că veniturile nu mai sunt aceleaşi.”

Veniturile proprii sunt suplimentate de sume de la bugetul de stat sub diferite forme şi prin programe precum Anghel Saligny, derulat la nivel central de Ministerul Dezvoltării. În general, cheltuielile contabile din bugetele locale sunt similare cu veniturile totale, pentru că majoritatea împrumuturilor la buget, care să acopere deficitul bugetar şi plata dobânzilor, se contractează de către Ministerul de Finanţe.

O reorganizare teritorială cu mai puţine unităţi administrativ teritoriale ar fi utilă, a mai punctat Tudorancea la ZF Live, pentru că ar micşora aparatul bugetar şi implicit cheltuielile administrative şi, pe de altă parte, veniturile practic ar rămâne aceleaşi.

„În contextul actualei perioade politice active, o reorganizare şi o reaşezare ar fi foarte utile. Avem 3.228 de UAT-uri. Dacă facem această reorganizare, o comună poate conţine două sau trei sate. Dacă vorbim de reorganizare, asta ar putea însemna că acea comună va deveni un ansamblu de comune cu o altă dimensiune şi cu un aparat administrativ mult mai mic şi diferit.”