Bursele mondiale şi petrolul au scăzut, după alegerile din Franţa şi Grecia

Indicele MSCI pentru rgiunea Asia-Pacific, fără Japonia, a scăzut cu 2,3%, la minimul ultimelor trei luni, cele mai importante declinuri fiind înregistrate de acţiunile din domeniile puternic influenţate de evoluţia economică, precum cel tehnologic.

Pe bursa din Japonia, indicele Nikkei a pierdut 2,8%, din cauza temerilor cauzate de rezultatele alegerilor din Grecia şi Franţa.

Principalele acţiuni europene au deschis luni în scădere, la minimul a patru luni şi jumătate, după ce rezultatele alegerilor din Franţa şi Grecia au arătat nemulţumirea populaţiei faţă de măsurile de austeritate şi au pus la îndoială capacitatea zonei euro de a combate criza.

"Rezultatul alegerilor nu sunt bune pentru calmarea temerilor din piaţă, cauzate de datele slabe de vineri privind piaţa muncii din SUA. Incertitudinea politică se amplifică, iar pe perioadă mai lungă peisajul politic din zona euro este tot mai puţin predictibil", a afirmat Gerhard Schwarz, analist la Baader Bank.

Indicele Euro STOXX 50 al celor mai importante companii europene a scăzut cu 1,8%, la minimul începând cu decembrie 2011.

Pe marile burse europene, indicii CAC 40 francez, FTSE 100 britanic şi DAX german au pierdut 1,5-2,2%.

Rezultatele alegerilor din cele două ţări ameninţă consensul politic care a menţinut uniunea monetară europeană intactă în timpul celor doi ani de criză, dar creşte şi presiunea asupra Germaniei pentru o abordare orientată mai mult spre creştere economică.

"Există temeri uriaşe că viitorul guvern al Greciei va anula măsurile de austeritate, situaţie care va duce la un faliment dezordonat. Nesiguranţa a determinat vânzarea de active riscante", a declarat Ben Le Brun, analist la OptionsXpress Australia.

Impactul rezultatului alegerilor din Grecia asupra pieţelor financiare este mai mare decât al celor din Franţa, au afirmat surse din domeniu.

Principalele două partide din Grecia, care susţin acordul cu instituţiile internaţionale, nu au reuşit să câştige majoritatea în parlament, situaţie care le-ar fi permis să sformeze o coaliţie, iar politicile de austeritate care au împiedicat o ieşire a Greciei din zona euro şi falimentul ţării sunt în pericol.

"Problema este că în Grecia rezultatul creşte foarte mult nivelul incertitudinilor, deoarece nu este clar cine va forma guvernul, cât de mult va rezista, care va fi atitudinea faţă de actualele acorduri", a afirmat Richard Yetsenga, analist la ANZ Research.

"Rezultatul din Franţa era aşteptat. Pieţele au acceptat deja ideea că doar măsurile de austeritate nu sunt politica adecvată şi că trebuie luate în calcul şi alţi factori", a spus el.

În Franţa, socialistul Francois Hollande a câştigat alegerile prezidenţiale în faţa actualului preşedinte, Nicolas Sarkozy, care a jucat un rol important în structurarea măurilor de răspuns la criza din zona euro, în cooperare cu liderul executivului german, Angela Merkel.

De asemenea, datele mai slabe decât aşteptările privind piaţa muncii din SUA, publicate vineri, au afectat încrederea investitorilor, ridicând semne de întrebare privind perspectivele de creştere ale celei mai mari economii a lumii.

Preţul petroului în contractele futures pe piaţa americană a scăzut cu peste 3 dolari, la 97,04 dolari, în timp ce petrolul Brent a coborât cu peste 2,5 dolari, la 112,42 dolari.