Capitalul privat românesc, un profit de trei ori mai mare decât cel străin. 10 concluzii despre afacerile firmelor româneşti versus multinaţionale

Firmele cu capital privat românesc au rămas în 2015 la o pondere de 47% din cifra de afaceri pe economie, iar cele străine la 49%, însă profitul firmelor româneşti a fost de 27 miliarde de lei, triplu faţă de străini.

Urmărește

2061 afișări

Imaginea articolului Capitalul privat românesc, un profit de trei ori mai mare decât cel străin. 10 concluzii despre afacerile firmelor româneşti versus multinaţionale

O concluzie surprinzătoare: Capitalul privat românesc raportează un profit de trei ori mai mare decât cel străin, la afaceri egale. Care sunt cele 10 concluzii ale studiului despre afacerile firmelor româneşti vs. multinaţionale (Imagine: Shutterstock/ Arhiva Foto Mediafax)

Firmele cu capital privat românesc au fost în 2015 de trei ori mai profitabile decât multinaţionalele, cu un rezultat net (profituri plus pierderi) de 27 miliarde lei la o cifră de afaceri totală de 551 miliarde lei, faţă de un rezultat net de 9 miliarde de lei la o cifră de afaceri totală de 580 miliarde de lei pentru firmele străine, arată a doua ediţie a studiului „Capitalul Privat Românesc“ realizat de ZF cu sprijinul PIAROM - Patronatul Investitorilor Autohtoni din România.

TITLURILE ZILEI

Acesta este singurul studiu de pe piaţa media care descrie situaţia capitalului privat românesc, în condiţiile în care Banca Naţională şi Institutul de Statistică publică annual un studiu privind situaţia şi impactul investiţiilor străine în economie. Ponderea firmelor private româneşti în totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor active pe piaţa locală a fost în 2015 de 47%, faţă de 49% companiile străine. Restul de 4% sunt companiile de stat, cu afaceri de 47 miliarde lei. Ponderile au rămas similare în 2015 ca în 2014, prima ediţie a studiului, în condiţiile în care cifrele de afaceri ale românilor, străinilor şi ale companiilor de stat au crescut cu acelaşi procent, de 8%.

Sistemul de companii din România a avut o cifră de afaceri de 1.178 miliarde lei (260 miliarde euro) în 2015. PIB-ul în 2015 a fost de 158 miliarde euro, iar diferenţa se explică prin consumul intermediar.

Firmele private româneşti şI cele străine au aproximativ aceeaşI pondere în business-ul total, însă ca număr firmele româneşti sunt de zece ori mai multe decât cele străine: 433.000 de firme româneşti faţă de 37.000 firme străine.

Firmele private româneşti au peste 50% din business în construcţii, agricultură, restaurante şI hoteluri, servicii private de sănătate, transporturi, industrie alimentară, comerţul cu amănuntul şI ridicata, arhitectură, mobilă şI servicii de contabilitate.

Faţă de 2014 firmele româneşti au pierdut cotă de piaţă în industria alimentară (59% faţă de 66%), agricultură (81% faţă de 88%) sau hoteluri (71% faţă de 78%)

Firmele străine domină au peste 50% din business în aproape toate sectoarele industriale: prelucrarea ţiţeiului, fabricarea de autovehicule, metalurgie, fabricarea echipamentelor electrice, a băuturilor, a produselor textile, calculatoare, cauciuc dar şI în extracţia petrolului brut sau telecomunicaţii.

Firmele româneşti au o poziţie bună, de peste 40%, într-unul din cele mai dinamice sectoare din economie, servicii informatice şI tehnologia informaţiei.

Firmele private româneşti sunt majoritare în partea de est a ţării, în timp ce în vest au ponderi de circa 40%, însă judeţele din vest sunt de 2-3 ori mai puternice ca cifră de afaceri faţă de cele din est. Între unele judeţe discrepanţele sunt uriaşe. Spre exemplu, Teleorman, Giurgiu sau Vaslui au afaceri totale de doar 5,4 miliarde de lei pe an, în timp ce Timiş, Cluj sau Braşov au afaceri totale de peste 40 miliarde de lei pe an.

Cu toate acestea, valoarea adăugată „nu urmează“ cifra de afaceri de multe ori, astfel încât deşI un judeţ ca Argeş raportează afaceri de 47 miliarde de lei în 2015, dublu faţă de IaşI, PIB-ul judeţului Argeş este de doar 18 miliarde lei, mai mic decât cel din Iaşi.

De altfel, ponderea valorii adăugate în totalul producţiei (care aproximează în general cifra de afaceri) diferă de la 57% în activităţI de servicii în IT şI până la 21% în fabricarea autovehiculelor.

Citeşte cotninuarea pe ZF.

Citeşte şi: Numărul de corporatişti din Bucureşti va creşte la 260.000 până la finele anului

Citeşte şi: Reduceri de până la 50% la Târgului de Turism, care îşi deschide porţile la Romexpo

Citeşte şi: EXCLUSIV Omniasig informează turiştii păgubiţi de Funtrip cum să procedeze ca să-şi recupereze banii

Citește pe alephnews.ro: Un incendiu puternic a izbucnit în Sectorul 1 din București. Oamenii au primit mesaje RO-Alert din cauza degajărilor mari de fum

Citește pe www.zf.ro: Fabrica de milionari: Revolut a creat averi pe bandă după ce angajaţii şi primii investitori ai fintech-ului au vândut acţiuni în valoare de aproape 1 miliard de dolari de la începutul lunii august

Citește pe www.zf.ro: Cum poate Bucureştiul să decoleze în topul capitalelor europene. Adevărul din spatele cifrelor, care ar putea răsturna situaţia

Citește și: Preţul la gaze, mai mare cu până la 10% din aprilie. Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE: Impactul redus pentru că începe sezonul cald

Citește și: În 2017,valoarea excursiilor achiziţionate cu vouchere de vacanţă va atinge 380 de milioane de euro

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.