Casa de marcat va avea jurnal electronic în loc de rolă. Plătitorii de taxe-premiaţi lunar prin loterie

Măsurile vor fi aplicate în timp, ajungând la un interval de până la un an şi jumătate în cazul caselor de marcat, având ca scop combaterea evaziunii fiscale, a anunţat, la Guvern, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.

Ideile sunt fundamentate pe un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers, în care este apreciat că implementarea graduală, pe o perioadă de cinci ani, a unor măsuri de acest gen, dar şi altele, precum limitarea încasărilor zilnice de numerar şi a plafonului de casă pentru pentru operaţiunile de încasări, atât de la persoane fizice, cât şi de al cele juridice, ar putea conduce la o reducere a economiei gri cu aproape 10% în următorii şapte ani, echivalând cu o combatere a evaziunii în sumă totală de aproximativ 14 miliarde euro.

Astfel, o primă măsură anunţată de ministrul de Finanţe este dotarea obligatorie a caselor de marcat cu un jurnal electronic, conectat la un server central al autorităţilor fiscale, pentru a combate în special evaziunea la TVA.

"România este unica ţară din Europa care a rămas să folosească case de marcat cu role de hârtie (...) Vom face această trecere în paşi, vom lăsa în jur de un an şi jumătate timp, astfel încât să se treacă de la casele de marcat cu rolele de hârtie la cele cu jurnal electronic", a spus Petrescu.

Ea a precizat că perioada de tranziţie va fi mai mare pentru firmele mici şi IMM-uri şi mai scurtă pentru marile companii.

Pentru a nu crea disfuncţionalităţi în activitatea comercianţilor, un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor prevede perioade tranzitorii pentru dotarea firmelor cu case de marcat cu jurnal electronic, respectiv: 180 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ pentru operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili; 210 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ pentru contribuabilii mijlocii; 390 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ pentru micii contribuabili.

În conţinutul bonului fiscal va fi introdus ca element obligatoriu pentru aparatele cu jurnal electronic codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului.

O altă măsură care vizează combaterea evaziunii este înfiinţarea unei loterii fiscale online pentru plătitorii de taxe şi impozite, care vor fi astfel premiaţi lunar.

"Vorbim de o loterie care se va face online, oamenii se vor putea înscrie online şi pune detalii de pe codul fiscal şi va exista o tragere la sorţi în fiecare lună, cu premii", a arătat ministrul.

Persoanele care deţin bonuri fiscale vor introduce într-un sistem informatic dedicat loteriei, gestionat de Loteria Română, numărul bonului fiscal, suma totală, numele, prenumele, precum şi seria şi numărul unui act de identitate valabil, pentru persoanele fizice rezidente, iar pentru persoanele fizice nerezidente, seria şi numărul unui act de identitate valabil, seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal, codul unic de identificare fiscală al operatorului economic care a eliberat bonul fiscal.

La extragerile lunare organizate de Loteria Română vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală a ANAF, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de 1.200 lei.

O a treia măsură avută în vedere de Guvern este asigurarea unui schimb automat de informaţii între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi bănci.

"Aici vorbim de comunicare, practic lunară, de rulaje şi de tranzacţii între bănci şi ANAF. Este o măsură foarte bună de a reduce evaziunea fiscală mare", a apreciat Petrescu.

În prezent, Codul de procedură fiscală stabileşte obligaţia băncilor de a comunica, la cererea Fiscului, rulajele şi soldurile conturilor deschise la acestea, în cazuri particulare (pentru o anumită persoană). Scopul este de a stabili situaţia fiscală reală a respectivei persoane. Solicitarea se face, de regulă, în cadrul acţiunilor de control fiscal (inspecţie fiscală sau verificarea ansamblului situaţiei fiscale personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit).

Potrivit proiectului Ministerului Finanţelor, Codul de procedură fiscală va fi modificat astfel încât comunicarea de către bănci a rulajelor şi soldurilor conturilor să se facă în mod automat, la anumite perioade care vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor, şi nu doar la cerere aşa cum este reglementat în prezent.

Concluziile studiului privind impactul plăţilor electronice în economie, realizat de PricewaterhouseCoopers, subliniază că, în ultimii cinci ani, ponderea numerarului în circulaţie în România a fost de 60% din PIB, de şase ori mai mare faţă de nivelul statelor din zona Euro, în timp ce valoarea plăţilor cu cardul au fost de doar 4,4% din PIB, de trei ori mai mică decât media UE.

Autorii studiului arată că numărul mic al tranzacţiilor electronice este corelat direct cu dimensiunea economiei gri, care în România atinge 28,4% din PIB (fiind depăşită în UE doar de Bulgaria).

Pe baza analizei măsurilor implementate în alte ţări, în studiu este recomandat ministerului, pe lângă măsurile anunţate, în vederea combaterii evaziunii, şi alte mecanisme, precum limitarea încasărilor zilnice de numerar şi a plafonului de casă pentru pentru operaţiunile de încasări, atât de la persoane fizice, cât şi de al cele juridice. Potrivit autorilor analizei, plafonul plăţilor în numerar ar trebui aliniat cu puterea de cumpărare, cele mai bune rezultate ale unei astfel de măsuri fiind înregistrate la un plafon de 20% din venitul mediu anual pe capita.

Studiul recomandă totodată raportarea către autorităţile fiscale a plăţilor electronice de către procesatori, astfel încât informaţiile să poată fi folosite în cadrul inspecţiilor fiscale, întărind astfel capacitatea de control a acestora.