Cât de bine stau oraşele şi cartierele din România la apă curentă şi căldură

„În 2024, percepţia asupra serviciului de încălzire termică a înregistrat o creştere în peste 15 oraşe din România, în timp ce în alte peste 20 de oraşe s-a observat o scădere a satisfacţiei locuitorilor la acest capitol. Oraşele Călăraşi, Giurgiu şi Sfântu Gheorghe se disting prin cele mai mari îmbunătăţiri faţă de 2023, în contrast cu Alexandria, Reşiţa şi Slatina, unde percepţia asupra serviciului de încălzire termică a scăzut semnificativ, conform datelor din indexul T.R.A.I. În ceea ce priveşte furnizarea apei curente, oraşele Botoşani, Alba Iulia şi Arad au raportat creşteri ale gradului de satisfacţie în comparaţie cu anul anterior. La polul opus, Târgu Jiu, Alexandria şi Focşani se află printre oraşele cu cele mai mari scăderi ale percepţiei privind accesul la apă curentă în 2024 faţă de 2023” a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

În topul oraşelor în care locuitorii sunt cei mai mulţumiţi de sistemul de încălzire termică se află Cluj-Napoca, cu un scor de 87,2, urmat de Sibiu cu 84,8 şi Oradea cu 82,9. Alte oraşe precum Iaşi (82,1), Alba Iulia (79,6) şi Braşov (79,5) completează lista celor mai bine cotate zone în această privinţă. La polul opus, cele mai mari dificultăţi legate de încălzire sunt raportate în Călăraşi (56,4), Deva (56,5) şi Drobeta Turnu Severin (58,7), urmate de Alexandria şi Slatina, cu scoruri de 61, respectiv 62,6.

Analizând criteriul „încălzire termică” şi răspunsurile obţinute la nivel de cartiere, cele mai bune rezultate sunt înregistrate în cartierul Universităţii din Oradea (94,7), Avantgarden din Braşov (93) şi Ştrand din Sibiu (92,5).

Cartierele Europa şi Bună Ziua din Cluj-Napoca au, de asemenea, scoruri peste 92. De asemenea, Bucureştiul se remarcă în mod negativ, ocupând un loc fruntaş în topul zonelor care nu beneficiază de încălzire termică pe toată durata iernii, cu nouă din zece cartiere incluse în această listă.

Sibiul se află pe primul loc în topul oraşelor cu acces constant la apă curentă, având un scor de 97, urmat de Cluj-Napoca (96,9) şi Târgovişte (96,2). Alte oraşe precum Brăila, Satu Mare şi Braşov înregistrează scoruri de peste 95, indicând un nivel ridicat de satisfacţie. În schimb, în Alexandria locuitorii au raportat un nivel de satisfacţie mai redus, cu un scor de 83,2, urmat de Bacău şi Zalău, unde accesul la apă înregistrează scoruri de 86,8 şi, respectiv, 87,5 – valori ridicate, chiar dacă se situează în partea inferioară a clasamentului.

Printre cartierele cu cel mai bun acces la apă curentă se numără Fabric din Timişoara, Mazepa 2 din Galaţi, Centrul Istoric din Braşov şi Moara de Vânt din Iaşi, toate având un scor de 100. Alte cartiere cu scoruri mari, de peste 99 puncte sunt Griviţei din Braşov şi Gara din Cluj-Napoca. În contrast, cartierele Stupini din Braşov şi Episcopia Bihor din Oradea au cele mai mici scoruri, de 70,8 şi, respectiv, 73,1, ceea ce indică probleme persistente în aceste zone.

În analiza percepţiei privind accesul la apă curentă, Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Iaşiul – primele trei oraşe ca populaţie din România – au înregistrat o scădere a scorului între 2023 şi 2024. Aceşti indicatori măsoară gradul de satisfacţie al locuitorilor, unde un scor apropiat de 100 reflectă o satisfacţie ridicată şi un serviciu constant.

În Bucureşti, scorul pentru apă curentă a scăzut de la 92 în 2023 la 86,3 în 2024, reprezentând o diminuare de 5.7 puncte. În Cluj-Napoca, scorul a scăzut de la 97,7 în 2023 la 95,4 în 2024 (-2.4), iar în Iaşi a scăzut de la 96 la 93.4 (-2.6).

Pe de altă parte, evaluarea percepţiei asupra sistemului de încălzire termică a adus rezultate mai stabile sau chiar uşor pozitive. În Bucureşti, scorul pentru acest serviciu a crescut de la 63,4 în 2023 la 64,3 în 2024 (+0.9), sugerând o uşoară îmbunătăţire a percepţiei asupra funcţionării sistemului de încălzire. Cluj-Napoca şi-a menţinut acelaşi scor de 87,2 în ambii ani, indicând o percepţie constantă a eficienţei sistemului de încălzire, iar în Iaşi scorul a crescut de la 81,9 în 2023 la 82,7 în 2024 (+0.9).