Câţi bani au trimis în ţară românii din străinătate în 2013

Astfel, românii din Italia au trimis 925 milioane euro anul trecut în ţară, în creştere de la 900 milioane euro în 2012, urmaţi de cei din Germania cu 595 milioane euro (491 milioane de euro în 2012) şi din SUA cu 460 milioane euro (593 milioane de euro în 2012), potrivit datelor prezentate joi de Lazea la o conferinţă organizată la Institutul Bancar Român.

Românii care lucrează în Spania şi-au redus anul trecut fluxul de numerar către rudele din ţară la 393 milioane euro, de la 504 milioane euro în 2012. În perioada 2005-2010, românii din Spania s-au clasat pe poziţia a doua, după Italia, la trimiterea de bani acasă.

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor, care citează statisticile oficiale, în Spania trăiesc aproape 920.000 de români, iar în Italia peste 940.000 de persoane. Ministerul menţionează că, potrivit datelor misiunilor diplomatice, numărul românilor din Italia ar fi cu 350.000 mai mare faţă de statisticile oficiale.

Următoarele ţări în clasament sunt Elveţia (252 milioane de euro), Franţa (250 milioane de euro), Marea Britanie (224 milioane de euro), Ungaria (128 milioane de euro), Austria (111 milioane de euro), Grecia (75 milioane de euro), Turcia (35 milioane de euro) şi Irlanda (20 milioane de euro).

Totalul intrărilor de bani în România în cursul anului trecut s-a plasat la 4,23 miliarde euro, incluzând transferuri de la lucrători şi de la alte persoane plecate în străinătate, în scădere de la 4,55 miliarde euro în 2012.

Lazea a explicat că schimbarea clasamentului se explică prin profilul diferit al românilor migranţi pe trei zone geografice mari.

Astfel, lucrătorii din ţările mediteraneene - Spania, Italia, Portugalia, Grecia - sunt de regulă mai puţin calificaţi şi trimit bani mai puţini pentru că salariile lor sunt mai mici, deşi sunt mai numeroşi. Cei din Germania, Franţa şi Marea Britanie au un grad de instruire mai înalt şi trimt bani ceva mai mulţi, românii din cele două categorii având probabil intenţia să se întoarcă în ţară şi să înceapă o afacere sau să-şi construiască o casă.

A treia categorie este reprezentată de persoanele supraspecializate, cu masterate, doctorate, care lucrează în Statele Unite sau Canada şi trimit bani fără a avea de gând să se întoarcă în ţară.

"Acest lucru este oarecum surprinzător, faptul că puţini români, dar bine plătiţi din SUA, au trimis mai mulţi bani decât migranţii mulţi din Spania, dar mai prost plătiţi", a afirmat Lazea.

El a arătat că băncile ar trebui să-şi stabilească strategii diferite în funcţie de aceste trei tipologii de emigranţi.

"Una este să urmăreşti un emigrant care vrea să se întoarcă acasă şi trebuie să ştii ce anume are de gând, să deschidă o mică afacere sau să-şi construiască o casă sau să-şi cumpere o maşină, altfel de strategie ai faţă de un emigrant care n-are de gând să se întoarcă şi trimite bani acasă ca să-şi ajute rudele sau copiii să meargă la şcoală", a explicat economistul-şef al băncii centrale.