CC: Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă este constituţională

Decizia de respingere a sesizării depuse de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a fost luată cu unanimitate de către judecătorii Curţii Constituţionale.

Camera Deputaţilor a adoptat, în 15 aprilie, proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a depus, în 22 aprilie, sesizarea la Curtea Constituţională, arătând că legea încalcă liberul acces la justiţie şi proprietatea, introduce o discriminare şi poate afecta industria. Sesizarea PNL a vizat 15 articole din proiectul de lege.

Deputatul PNL Theodor Nicolescu declara atunci că prin accesul la buletinul procedurilor de insolvenţă, pe internet, se poate vedea dacă s-a admis o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă sau că există un raport al administratorului judiciar, însă nu există niciun fel de detaliu gratuit cu privire la ce s-a discutat şi s-a dispus în cauza respectivă.

"Din punctul nostru de vedere, aceasta este o gravă încălcare a accesului la justiţie, pentru că fiecare cetăţean, pentru a putea participa la procedură, trebuie să ştie despre ce este vorba în acea procedură, trebuie să vadă citaţia, trebuie să vadă subiectele care se discută la adunarea creditorilor. Pentru a ataca hotărârile judecătoreşti, trebuie să le cunoască, or hotărârile judecătoreşti se publică numai pe buletinul procedurilor de insolvenţă", susţinea deputatul PNL Theodor Nicolescu, menţionând că accesul este în prezent doar contra cost.

Un alt subiect contestat de PNL privea introducerea posibilităţii ca administratorul judiciar provizoriu să poată să facă vânzări din patrimoniul societăţii pentru a acoperi cheltuielile de procedură.

"Legea nu spune în ce constau aceste cheltuieli de procedură (...) Dacă pentru a publica la Registrul Comerţului ceea ce a decis instanţa cu privire la deschiderea procedurii e nevoie de bani, nimic nu-l opreşte pe administratorul judiciar să vândă cel mai valoros activ al societăţii respective, pentru că nu există niciun criteriu de stabilire a ce se scoate la vânzare. Dacă societatea respectivă ar avea un singur activ, îl vinde ca să plătească la Registrul Comerţului. E o procedură care scapă controlului creditorilor, care scapă controlului judecătorului, pentru că acolo se spune că intenţia de a vinde se publică în buletinul procedurilor de insolvenţă şi poate fi contestată numai în trei zile de la publicare", explica Nicolescu.

Deputatul PNL menţiona că în cazul în care debitorul este de rea credinţă, legea îi permite acestuia prin intermediul administratorului judiciar, să ascundă o parte din averea societăţii. "Noi spunem că aceasta este o încălcare a dreptului de proprietate şi a creditorilor şi a debitorilor", afirma Nicolescu.

Un alt argument invocat de deputatul PNL la acel moment, în susţinerea neconstituţionalităţii legii, privea faptul că este lăsat debitorul la mâna furnizorilor de energie, de gaze, şi de alte produse esenţiale pentru funcţionarea societăţii.

"Dau exemplul Oltchim. Dacă Oltchim ar intra în procedura insolvenţei, pe legea aşa cum a fost votată în Camera Deputaţilor, după 90 de zile neputând evident să acopere cheltuielile cu electricitatea şi cu gazele, ar trebui să-şi închidă activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucrează acolo să plece acasă, iar o eventuală repunere în funcţiune ulterioară ar fi extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, Oltchim ar intra în faliment în 90 de zile dacă i s-ar aplica această lege", spunea deputatul PNL.

Deputatul PNL Alina Gorghiu preciza că un alt argument al neconstituţionalităţii este conţinut în avizul Consiliului Legislativ, respectiv faptul că Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Ea menţiona că un alt aspect sesizat de Consiliul Legislativ piveşte faptul că era utilă completarea proiectului cu insolvenţa regiilor autonome şi a cea a unităţilor administrativ teritoriale, astfel încât acestea să nu fie lăsate pe seama unor amendamente care să fie adăugate ulterior.

Deputatul PNL reclama inclusiv faptul că nu este prevăzută insolvenţa persoanelor fizice, fapt care este o discriminare în raport cu persoanele juridice.