Ce folos să creşti cu 7%? Nu înseamnă că mănânci din viitor când dai astăzi pe salariile bugetarilor banii care ar fi trebuit să meargă în şosele, canalizare, reţele de gaz metan, şcoli şi spitale?

Statistica a anunţat ieri o creştere a produsului intern brut de 7% în 2017, cel mai bun ritm din 2008 încoace. Economiei i-au trebuit 10 ani să revină la un ritm de creştere care să ofere speranţa recuperării, într-un orizont de timp vizibil, a decalajelor faţă de Europa Occidentală, scrie Sorin Pâslaru, redactor-şef al Ziarului Financiar.

Urmărește
815 afișări
Imaginea articolului Ce folos să creşti cu 7%? Nu înseamnă că mănânci din viitor când dai astăzi pe salariile bugetarilor banii care ar fi trebuit să meargă în şosele, canalizare, reţele de gaz metan, şcoli şi spitale?

Ce folos să creşti cu 7%? Nu înseamnă că mănânci din viitor când dai astăzi pe salariile bugetarilor banii care ar fi trebuit să meargă în şosele, canalizare, reţele de gaz metan, şcoli şi spitale?

Din păcate, foarte multe reacţii sunt de nemulţumire la adresa acestei evoluţii, şi pe bună dreptate. Oamenii nu văd în jurul lor prosperitatea care ar trebui să fie indicată de aceste evoluţii excepţionale ale parametrilor macroeconomici. Nu este puţin pentru o economie să crească cu 7% şi este foarte probabil ca România să fi ajuns anul trecut la un nivel al PIB-ului în euro mai mare decât al Cehiei sau al Portugaliei.

De unde vine însă această nemulţumire? O privire asupra utilizării veniturilor suplimentare la buget create de această creştere economică este edificatoare. Astfel, creşterea PIB nominal de la 760 de miliarde de lei la 850 de miliarde de lei a adus o majorare a veniturilor bugetare de la 224 miliarde de lei la 252 miliarde de lei, deci cu 28 miliarde de lei.

Aceasta înseamnă 6 mld. euro. Este foarte bine, nu, să ai un plus de 6 mld. euro la buget! Dar ce s-a făcut cu aceşti bani suplimentari? Din cele 6 miliarde de euro venituri suplimentare, 2,5 miliarde de euro au mers la creşterea salariilor bugetarilor, 2,5 miliarde de euro la creşterea pensiilor şi restul de un miliard de euro în alte direcţii.

Cheltuielile de capital (investiţiile) au fost de 19 mld. lei în 2017, faţă de cele 28 miliarde de lei estimate în buget.

Cum să explici cuiva raţional faptul că într-un an cu creştere economică excepţională construcţiile să scadă cu 5%, aşa cum s-a raportat tot ieri?

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, spune că, în cele din urmă, în PIB construcţiile vor avea o evoluţie pozitivă, bazată pe comportamentul persoanelor fizice, care este cuprins în PIB, dar nu şi în măsurarea evoluţiei anuale a sectorului construcţiilor de către INS, bazată pe cifra de afaceri a companiilor de profil.

Dar asta este o salvare? Când ai la dispoziţie 6 miliarde de euro în plus la buget, an la an, să te bazezi pentru investiţii pe construcţia şi modernizarea de case din mediul rural?

În ritmul acesta, oricât ar creşte produsul intern brut în România, nu va folosi la nimic.

Citiţi continuarea opiniei pe zf.ro

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici