Ce impact va avea pentru economia noastră acordul CETA care le permite românilor să călătorească fără vize în Canada

CETA este un acord prin care părţile – Canada şi Uniunea Europeană – elimină peste 97% din taxele vamale şi barierele non-tarifare, avantajele fiind resimţite mai mult de către investitorii mari, care îşi pot extinde astfel afacerile în cele două spaţii. Pentru România, ca ţară membră UE, avantajele ar consta în posibilitatea de a atrage investiţii străine mult mai consistente, oportunitatea de a creşte exporturile către Canada şi liberalizarea circulaţiei persoanelor (eliminarea vizelor).

De altfel, mesajele emise de Guvernul de la Bucureşti sunt axate pe acest din urmă avantaj. „Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017. Se elimină ultima discriminare existentă pentru cetăţenii români faţă de ceilalţi cetăţeni europeni în chestiunea circulaţiei fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunităţi importante şi pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni”, a declarat premierul român Dacian Cioloş.

Dar ce cred oamenii de afaceri români? Înainte de a afla, menţionăm că, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, la 30 iunie 2016 valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale România-Canada a fost de 66,3 milioane de euro. „Valoarea exporturilor româneşti în Canada se ridica la nivelul de 37,8 milioane de euro, în creştere cu 29,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Valoarea importurilor se ridica la nivelul de 28,4 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015”, arată o statistică a MAE. Canada se află pe locul 28 în topul primelor 50 de ăîri din care provin investitorii străini în România, din punctul de vedere al capitalului social subscris.

În legătură cu structura şi orientarea teritorială a investiţiilor canadiene în România, majoritatea societăţilor mixte activează în industria electronică, industria uşoară, construcţii auto şi piese de schimb, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcţii, confecţii metalice, turism. Aceste investiţii sunt situate, potrivit MAE, în municipiul Bucureşti şi în judeţele Bihor, Dolj, Bistriţa Năsăud, Braşov, Arad, Harghita, Alba, Cluj, Prahova, Sălaj şi Iaşi.

Aşadar, schimburi comerciale de 66,3 milioane de euro. „Asta e foarte puţin, nici măcar cât cifra de afaceri a unei întreprinderi mici-mijlocii de la nivelul mediei europene. Desigur, pentru un om de afaceri eliminarea vizei poate însemna foarte mult, sunt câteva zile de alergătură. Dar ca impact la nivel de economie, acesta va fi minor”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El a remarcat că ţara noastră „are o piaţă mare doar ca potenţial, nu ca realitate efectivă”. „Probabil că mai suntem vreo 20 de milioane de români, dar asta nu înseamnă că suntem şi tot atâţia consumatori. Oficial, sunt 4,8 milioane de salariaţi, din care trei sferturi câştigă până în salariul mediu pe economie. Un milion consumă şi restul se uită – aceasta e realitatea la noi. De aceea, nu cred că suntem atât de interesanţi pentru piaţa canadiană, încât să ne facem griji că vin ei peste noi”, a mai spus liderul patronal.

Nici Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, nu se arată impresionat de mizele Acordului CETA. „Este bun, ca orice liberalizare a unor pieţe, dar cred că pentru România va fi un impact minor. Cel puţin raportat la exporturile noastre, Canada înseamnă sub 1% din total, deci să nu ne aşteptăm la schimbări semnificative”, a declarat Mihai Ionescu, pentru MEDIAFAX.

În schimb, liderii unor ONG care s-au opus adoptării CETA se declară îngrijoraţi de potenţialele efecte sociale ale acestui tratat. Una dintre prevederile acestui acord pe care organizaţiile oponente le consideră controversate este aceea că statele (semnatare) ar putea fi presate de către companiile mari, multinaţionale, să nu adopte unele măsuri de protecţie socială, dacă acele măsuri le afectează profitul. „De exemplu, arată oponenţii, o corporaţie care a investit în România şi a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 de lei va putea da statul român în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1.000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul”. Oponenţii mai citează, în argumentaţia lor, o declaraţie a Angelei Merkel („Trebuie să ne amintim că America funcţionează bine pentru cei cu bani, dar nu atât de bine pentru cei fără bani”), dar şi o intervenţie a preşedintelui companiei Nestle. Peter Brabeck-Letmathe ar fi declarat: „corporaţiile ar trebui să deţină orice strop de apă de pe planetă, iar populaţia să nu poată primi apă fără să plătească; cea mai bună soluţie pentru accesul la apă este privatizarea acesteia. Apa, fiind un aliment ca oricare altul, ar trebui să aibă o valoare de piaţă”.

De la pesimismul activiştilor sociali şi scepticismul reprezentanţilor mediului de afaceri până la optimismul guvernamental, România are la dispoziţie mai bine de un an pentru a analiza şi ratifica Acordul CETA. Până atunci, Canada va introduce o ridicare parţială a vizelor pentru cetăţenii români eligibili care călătoresc în această ţară. Astfel, la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.

Citeşte şi: Iohannis: Românii vor putea circula liber în Canada şi vor beneficia de efectele economice ale CETA

Citeşte şi: UE şi Canada au semnat acordul CETA