Comisia Europenă estimează pentru România o creştere economică de 3,9% în acest an

În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins printr-o tendinţă ascendentă, cu o creştere a PIB-ului real de 5,2 %, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Conform datelor provizorii, acest rezultat pozitiv se explică printr-o creştere semnificativă a formării brute de capital fix şi a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuţie negativă. Această creştere robustă a fost susţinută de salariile mai mari, care au ţinut pasul cu inflaţia, şi de eliminarea treptată a restricţiilor legate de COVID.

Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creşterea PIB-ului pentru întregul an 2022 a fost revizuită în sens ascendent, fiind estimată la 3,9 %. Cu toate acestea, pentru 2023, se impune o revizuire în sens descrescător, la 2,9 %, în conformitate cu perspectivele de creştere economică mai lentă la nivel mondial şi la nivelul UE. Consumul privat şi investiţiile vor fi principalii factori de creştere anul acesta şi anul următor, iar exporturile nete se preconizează că vor acţiona ca o frână asupra PIB-uli, conducând la o creştere a deficitului comercial.

Conform previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022, economia UE va creşte cu 2,7 % în 2022 şi cu 1,5 % în 2023. În zona euro se anticipează o creştere de 2,6 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4 %, în 2023. Se estimează că inflaţia medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, şi anume 7,6 % în zona euro şi 8,3 % în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4,0 % şi, respectiv, 4,6 %.

Multe dintre riscurile negative asociate previziunilor din primăvara anului 2022 s-au materializat. Invadarea Ucrainei de către Rusia a exercitat presiuni suplimentare în sensul creşterii preţurilor la energie şi la produsele alimentare de bază. Aceşti factori alimentează presiunile inflaţioniste la nivel mondial, erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor şi atrag după sine un răspuns de politică monetară mai rapid decât se preconizase anterior. Încetinirea continuă a ritmului de creştere în SUA se adaugă impactului economic negativ al riguroasei politici „zero-COVID” aplicată de China.

Economia UE rămâne deosebit de vulnerabilă la evoluţiile de pe pieţele energiei, din cauza dependenţei sale ridicate de combustibilii fosili din Rusia, iar încetinirea creşterii mondiale are ca efect reducerea cererii externe. Impulsul dobândit odată cu revigorarea de anul trecut şi un prim trimestru ceva mai puternic decât se estima ar trebui să susţină rata anuală de creştere pentru 2022. Cu toate acestea, se preconizează că activitatea economică din restul anului va fi modestă, în pofida unui sezon turistic de vară promiţător. Potrivit estimărilor, în 2023, creşterea economică trimestrială se va accelera pe fondul rezilienţei pieţei forţei de muncă, al moderării inflaţiei, al sprijinului din partea Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi al volumului încă mare de economii excedentare.

În ansamblu, economia UE va continua să se extindă, dar într-un ritm mult mai lent decât se preconizase în previziunile din primăvara anului 2022.

Se estimează că nivelul record al inflaţiei va scădea în 2023

Până în luna iunie, inflaţia totală a atins niveluri record, pe măsură ce preţurile la energie şi la alimente au continuat să crească, iar presiunile asupra preţurilor s-au extins la servicii şi la alte bunuri. În zona euro, inflaţia a crescut puternic în al doilea trimestru al anului 2022, de la 7,4 % în luna martie (comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent), la un nou nivel record de 8,6 % în luna iunie. În UE, creşterea a fost şi mai pronunţată, inflaţia mărindu-se brusc cu un întreg punct procentual, de la 7,8 % în luna martie, la 8,8 % în luna mai.

Previziunile privind inflaţia au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparaţie cu previziunile din primăvară. Pe lângă creşterea puternică a preţurilor din al doilea trimestru, se preconizează că o nouă creştere a preţurilor la gazele naturale în Europa urmează să se repercuteze asupra consumatorilor şi prin intermediul preţurilor la energia electrică. Se preconizează că inflaţia va atinge un nivel maxim de 8,4 % (comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent) în al treilea trimestru al anului 2022 în zona euro, după care va scădea constant, ajungând la sub 3 % în ultimul trimestru al anului 2023, atât în zona euro, cât şi în UE, pe măsură ce se vor diminua presiunile exercitate de preţurile produselor de bază şi de constrângerile în materie de aprovizionare.

Riscurile rămân ridicate şi depind de evoluţia războiului

Riscurile legate de previziunile privind activitatea economică şi inflaţia depind în mare măsură de evoluţia războiului şi, în special, de implicaţiile acestuia pentru aprovizionarea cu gaze a Europei. Noile creşteri ale preţurilor la gaze ar putea să conducă la o creştere suplimentară a inflaţiei şi la frânarea creşterii economice. Efectele secundare ar putea, la rândul lor, să amplifice forţele inflaţioniste şi să conducă la o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare, care nu numai că ar afecta creşterea, ci ar atrage după sine şi riscuri sporite pentru stabilitatea financiară. Nu poate fi exclusă posibilitatea ca reapariţia pandemiei în UE să provoace noi perturbări ale economiei.

În acelaşi timp, tendinţele recente de scădere a preţurilor petrolului şi ale altor produse de bază s-ar putea intensifica, determinând o scădere mai rapidă a inflaţiei decât se preconizează în prezent. În plus, datorită unei pieţe puternice a forţei de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creşterea preţurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să arunce o umbră întunecată asupra Europei şi asupra economiei noastre. Ne confruntăm cu provocări pe mai multe fronturi, de la creşterea preţurilor la energie şi alimente, la perspective extrem de incerte la nivel mondial. Avem şansa de a porni de pe poziţii de forţă, deoarece am reuşit să depăşim criza anterioară şi să relansăm puternic creşterea. În a doua parte a anului, creşterea economică va încetini considerabil, dar se va intensifica în 2023. Având în vedere inflaţia ridicată şi înăsprirea condiţiilor de finanţare, va fi important să se găsească echilibrul adecvat între trecerea la o orientare bugetară mai prudentă şi protejarea celor mai vulnerabili. De asemenea, ar trebui să ne reducem dependenţa de combustibilii fosili din Rusia.”

„Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia continuă să trimită unde de şoc în întreaga economie mondială. Acţiunile Moscovei perturbă aprovizionarea cu energie şi cu cereale, determinând creşterea preţurilor şi slăbirea încrederii. În Europa, se preconizează că dinamica generată de redeschiderea economiilor noastre va susţine creşterea anuală în 2022, dar pentru 2023 ne-am revizuit considerabil previziunile în sens descrescător. În prezent, se preconizează că inflaţia, deja extrem de ridicată, va atinge un nivel record în cursul acestui an, după care va scădea treptat în 2023. Întrucât evoluţia războiului şi fiabilitatea aprovizionării cu gaze rămân necunoscute, previziunile sunt umbrite de un grad ridicat de incertitudine şi de riscuri de evoluţie negativă. Pentru a naviga în aceste ape tulburi, Europa trebuie să îşi asume rolul de lider, cu trei cuvinte de ordine definitorii pentru politicile noastre: solidaritate, durabilitate şi securitate”, a adăugat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.

Previziunile economice din vara anului 2022 oferă o actualizare a previziunilor economice din primăvara anului 2022, care au fost prezentate în luna mai 2022, concentrându-se pe evoluţia PIB-ului şi a inflaţiei în toate statele membre ale UE.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 30 iunie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 5 iulie, inclusiv.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (primăvara şi toamna) şi două seturi de previziuni intermediare (iarna şi vara). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din toamna anului 2022, a căror publicare este prevăzută pentru luna noiembrie 2022.