Congresul SUA a adoptat bugetul pentru 2014, punând capăt unei perioade de trei ani de instabilitate

Camera Repezentanţilor a aprobat miercuri acest buget, în valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de dolari, cu 359 de voturi la 67, iar Senatul l-a aprobat joi după-amiaza, cu 72 de voturi la 26. Legea finanţelor urmează să fie promulgată de către preşedintele Barack Obama.

"Am întârziat puţin, dar ne-am făcut treaba", a declarat senatoarea Barbara Mikulski, preşedinta Comisiei însărcinate cu elaborarea legilor finanţelor în Senat.

Toţi democraţii au votat, alături de 17 republicani, pentru acest text de 1.528 de pagini.

Măsura finanţează Guvernul federal până pe 30 septembrie şi îndepărtează riscul unei noi blocări a administraţiei.

Washingtonul a fost paralizat, începând din ianuarie 2011, de coabitarea parlamentară între democraţi, majoritari în Senat, şi republicani, care au obţinut majoritatea în Camera Reprezentanţilor în noiembrie 2010, din cauza unui program privind o reducere istorică a cheltuielilor federale. În centrul acestei majorităţi republicane s-au aflat zeci de ultraconservatori din cadrul Tea Party, ostili unui compromis.

Crizele s-au ţinut lanţ, după aceea, în cursul negocierilor cu privire la plafonul bugetar, încheiat in extremis în noaptea de Sf. Silvestru, în 2012.

În octombrie, acelaşi dialog al surzilor a condus la prima închidere parţială a administraţiilor federale din 1996 încoace, după ce Congresul nu a reuşit să adopte o lege a finanţării Guvernului înainte de începutul exerciţiului bugetar aferent lui 2014, la 1 octombrie.

La finalul acestei ultime crize, republicanii şi democraţii au promis solemn o revenire la normal.

Ei şi-au respectat promisiunea, marcând un revers pentru Tea Party, care intenţiona să continue o politică de austeritate mai strictă.

"Sper că legea finanţelor adoptată astăzi (joi) va marca sfârşitul unor crize dureroase ca cea din octombrie şi paralizia statului federal, care a provocat economiei pagube în valoare de 20 de miliarde de dolari", a declarat senatorul democrat Tom Carper.

Legea finanţelor priveşte cheltuielile curente, care reprezintă aproape o treime din cheltuielile totale ale statului federal. Ea reprezintă o victorie relativă, pe fond, pentru republicani, marcând al patrulea an consecutiv de reduceri, mai puţin pentru aşa-numitele cheltuieli obligatorii, şi anume sănătate, pensii şi anumite programe sociale.

Însă acordul anulează o parte a tăierilor automate care urmau să afecteze iniţial bugetul federal, punând capăt ultimilor doi ani de austeriate. Pentagonul, care urma să fie afectat de tăieri importante, scapă de ele.

Acordul nu soluţionează, însă, problema distinctă a plafonului datoriei, care este necesar să fie ridicat până la începutul lui martie, în vederea evitării unui default de plată, şi care va reprezenta ultima probă a noului spirit de cooperare lăudat de ambele părţi.