Consiliul Fiscal: Execuţia de până acum pune în pericol ţintele pentru acest an şi bugetul pe 2014

Consiliul Fiscal arată că la momentul operării primei rectificări bugetare existau deja suficiente elemente de natură să indice faptul că estimarea veniturilor bugetare pentru finalul anului era una lipsită de prudenţă, menţionând că a avertizat Guvernul în opinia emisă cu privire la raportul semestrial asupra execuţiei bugetare şi la prima rectificare bugetară.

"Modul în care s-a desfăşurat procesul bugetar din acest an - ambele rectificări bugetare aducând majorări ale ţintei de deficit, în condiţiile existenţei unei interdicţii legale explicite şi a unor suficiente indicii, în baza execuţiei bugetare la finele primelor şase luni, cu privire la probabilitatea ridicată a realizării unor venituri bugetare mult inferioare estimărilor revizuite - pune sub semnul întrebării relevanţa regulilor bugetare şi angajamentul faţă de respectarea disciplinei fiscale", se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an.

Eficienţa unei reguli fiscale este determinată de gradul de constrângere pe care îl exercită asupra modului de formulare a politicii fiscal-bugetare. Uşurinţa cu care regulile fiscale au putut fi în mod repetat eludate în acest an cu privire la deficitul bugetar şi nivelul cheltuielilor, alături de cele consemnate şi în anii care s-au scrus de la adoptarea Legii responsabilităţii fiscale în 2010, pune în evidenţă slăbiciunea constrângerilor exercitate de regulile fiscale din lege şi ridică dubii serioase asupra angajamentului faţă de respectarea în viitor a regulilor fiscale ce vor fi instituite prin preluarea în legislaţia naţională a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare (Compactul fiscal), notează Consiliul Fiscal.

Dincolo de impactul asupra rezultatului execuţiei bugetare din acest an, revizuirea substanţială a estimărilor de venituri bugetare alterează substanţial perspectivele pentru bugetul aferent anului 2014, orice proiecţie având în mod necesar drept punct de plecare realizările curente.

În consecinţă, în opinia Consiliului Fiscal, sunt necesare măsuri discreţionare suplimentare semnificative pentru a asigura încadrarea în limitele plafonului de deficit bugetar pentru anul viitor, cu atât mai mult cu cât veniturile bugetare din anii 2012 şi 2013 au fost afectate favorabil de încasările temporare din închirierea benzilor de frecvenţă către operatorii de telefonie mobilă.

Comparativ cu parametrii aprobaţi în contextul primei rectificări bugetare, proiectul de rectificare care va fi discutat miercuri de Guvern prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).

La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă se regăseşte la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) şi impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).

Eliminând influenţa schemelor de compensare în lanţ a arieratelor bugetare (în sumă de 2,12 miliarde de lei, a căror repartiţie pe categorii de cheltuieli a suferit unele modificări comparativ cu cea avută în vedere la nivelul primei rectificări bugetare), diminuarea cheltuielilor totale se datorează în principal reducerilor operate la nivelul achiziţiilor de bunuri şi servicii (-744 milioane de lei), asistenţei sociale (-556 milioane de lei lei), utilizării rezervelor existente la nivelul cuantumului bugetat al cheltuielilor cu dobânzile (-477 milioane lei), reducerii componentei alte transferuri (-446 milioane de lei), precum şi diminuării cheltuielilor aferente programelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-287 milioane de lei).

Cheltuielile de investiţii, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare şi alte transferuri de natura investiţiilor, scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei faţă de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare.

Consiliul Fiscal are în continuare rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza ţinta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, în condiţiile în care cu trei luni înainte de finele acestuia, nivelul intrărilor (5,03 miliarde de lei) reprezintă mai puţin de jumătate din suma estimată pentru întreg anul (12,15 miliarde lei lei), iar estimările guvernamentale cu privire la performanţa de absorbţie au fost sistematic mai mari decât realizările.

Opinia formulată de Consiliul Fiscal cu prilejul primei rectificări bugetare a consemnat încălcarea regulilor (prin derogare) Legii responsabilităţii fiscal-bugetare. Deşi rectificarea curentă, prin reducerile de cheltuieli operate pentru a compensa parţial revizuirea descendentă a estimărilor privind încasările bugetare readuce nivelul cheltuielilor totale (exclusiv asistenţa financiară din
partea Uniunii Europene şi a altor donatori) în limitele plafonului de cheltuieli prevăzut de Legea 4/2013 şi restabileşte astfel respectarea regulii statuate de art. 6 lit. c), aceasta consemnează o nouă încălcare a art. 6 lit b) al Legii 69/2010, potrivit căruia “soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament”.

Astfel, proiectul de rectificare prevede un deficit bugetar de 15,9 miliarde de lei, mai mare cu 2,5 miliarde lei (0,4% din PIB) decât plafonul de 13,394 miliarde de lei statuat de Legea 4/2013, deviaţia faţă de plafonul legal crescând cu încă 1,2 miliarde de lei lei faţă de cea deja consemnată cu prilejul primei rectificări bugetare.

În plus, dacă majorarea de deficit cash efectuată cu prilejul primei rectificări bugetare nu atrăgea după sine, conform evaluării guvernamentale, o majorare a ţintei de deficit bugetar conform ESA95 (relevant din perspectiva relaţiei cu Uniunea Europeană), acest lucru nu se mai întâmplă acum, ratarea obiectivului initial de deficit ESA95 de 2,4% din PIB fiind probabil inevitabilă.

În opinia Consiliului Fiscal, este esenţial ca rezultatul execuţiei bugetare din 2013 să asigure încadrarea în limita de 3% din PIB (chiar cu o marjă suficient de confortabilă pentru a putea acomoda potenţiale revizuiri ulterioare de date) statuată de Pactul de Stabilitate şi Creştere, astfel încât să poată fi evitată declanşarea unei noi proceduri de deficit excesiv.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.