Contradicţii privind autostrăzile în Master Plan: Reţeaua cu 1.500 de kilometri sub numărul anunţat de Şova

Numărul de kilometri de autostradă din România se va dubla până în anul 2020, de la 550 km la 993 km, se arată într-unul din documentele din Master Plan, publicate miercuri de Ministerul Transporturilor.

În cadrul aceluiaşi document, denumit "Raport asupra definirii problemelor", se arată că, pentru scenariul de referinţă 2020, reţeaua de autostrăzi va creşte cu 433 kilometri faţă de anul 2011, ajungând la un total de 934 de kilometri.

România are în prezent 646 kilometri de autostradă, potrivit datelor comunicate anterior de CNADNR.

Ministrul Transporturilor, Dan Şova, a declarat săptămâna trecută că reţeaua de autostrăzi va fi extinsă la 2.440 kilometri în anul 2020, potrivit proiectelor asumate de Executiv.

"M-a anunţat astăzi ministrul Şova că, în sfârşit, Master Planul de transport, lista proiectelor considerate admise pentru Master Planul de transport - e vorba de 530 de proiecte, transport rutier, feroviar, naval, aerian şi intermodal - vor fi puse în dezbatere publică şi, pe baza acestora, România va transmite mai departe către Comisia Europeană proiectele concrete, după dezbatere publică şi după toate procedurile", a anunţat premierul Victor Ponta, în şedinţa de miercuri a Guvernului.

El a arătat că, astfel, se va cunoaşte exact care sunt proiectele prioritare şi care vor putea fi finanţate din fonduri europene.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012.

Ministerul Transporturilor a comunicat că miercuri au fost finalizate următoarele documente din Master Plan: "Identificarea problemelor din sectorul transport" (109 pagini), "Elaborarea modelul naţional de transport şi testarea cu ajutorul acestuia a proiectelor de infrastructură pe toate modurile de transport" (249 pagini), "Ghidul Naţional de analiză cost-beneficiu" (119 pagini) precum şi "ghidul de modelare a proiectelor" (193 pagini), alături de lista preliminară a proiectelor admise pentru testare.

Acestea vor fi supuse dezbatere până la 15 mai.

Definitivarea celui de-al doilea draft al Master Planului şi propunerea pentru aprobare în Guvern are ca termen data de 30 iunie 2014.

Numărul de proiecte de infrastructură de transport care au fost analizate în această perioadă pentru a fi propuse pentru testare în Master Planul de Transport este de 530, din care 264 sunt proiecte care pot fi modelate cu ajutorul modelului naţional de transport.

Proiectele admise pentru testare urmează să fie împărţite în două categorii: modelabile şi nemodelabile. Proiectele care au fost declarate modelabile vor fi testate ulterior după două criterii: performanţa economică şi analiza multicriterială.

În urma testării proiectelor cu ajutorul modelului naţional de transport, acestea urmează să fie declarate sustenabile sau nesustenabile. Proiectele care sunt sustenabile vor sta la baza aprobării Master-Planului General de Transport.

Dintre proiectele de infrastructură de transport, un procent de 43% îl reprezintă cele de transport rutier în timp ce 36% dintre acestea sunt propuse pentru cel feroviar.

"Suntem conştienţi că de calitatea acestui document depinde aprobarea accesării de fonduri structurale în domeniul transportului, iar în acest context, prin dezbaterile publice pe care le vom organiza, dar şi prin sugestiile, opiniile şi propunerile formulate de toţi cei interesaţi, pot fi aduse îmbunătăţiri Master Planului General de Transport al României", mai arată MT.

În vara anului trecut, agenţia MEDIAFAX a prezentat un document în care Comisia Europeană atenţiona Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut.

Comisia semnala şi lipsa unui Master Plan pe Transport, atrăgându-se atenţia că Acordul nu va fi luat în discuţie decât atunci când Master Planul va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa acestui plan.