Contribuţia jocurilor de noroc slot machine şi a pariurilor în cotă fixă la PIB în 2012

Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect, prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc, a fost în 2012 de 709 milioane euro (0,5% din PIB), iar nivelul taxelor şi impozitelor plătite s-a ridicat la 333 milioane de euro.

Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi.

"Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, când se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online", a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului, finalizat în decembrie 2013.

Din totalul pieţei, jocurile de tip slot machine au atras 422 milioane euro, iar pariurile în cotă fixă 110 milioane euro.

Pe primul segment, taxele şi contribuţiile colectate ca urmare a impactului direct cumulează aproape jumătate (47%) din totalul cifrei de afaceri, ajungând la 208 milioane euro, iar pentru pariurile în cotă fixă taxele reprezintă 56% din afaceri, cu 61 milioane euro.

Cele mai mari cheltuieli ale unui organizator de astfel de jocuri sunt cele cu salariile (23%, respectiv 90 milioane euro în 2012), urmate de cele cu chiriile spaţiilor (18%; 80-90 milioane euro) şi taxele de exploatare (17%).

România se situează cam la două treimi din media europeană în ceea ce priveşte venitul brut din jocurile de tip slot machine la numărul de locuitori, cu 21 de euro/locuitor, comparativ cu media de 36 euro. Spre exemplu, în Italia venitul este de şase ori mai mare, ajungând la 130 de euro/locuitor.

"La noi piaţa este destul de fragmentată, adică jumătate dintre operatori deţin circa 80% din numărul de aparate, pe când în pieţele concentrate primii 20% din operatori deţin acelaşi procent din numărul de aparate", a precizat Belciu.

În ceea ce priveşte profitabilitatea, nivelul mediu de 9% este comparabil cu alte industrii în opinia reprezentanţilor PwC. Comparativ, industria telecom este mult mai profitabilă, însă retailul se situează sub media de profitabilitate a jocurilor de noroc.