Corlăţean: Asistenţa SUA pentru strategia energetică presupune şi discuţii privind gazele de şist

"Mai mult ca niciodată, văzând ceea ce se întâmplă în Europa de Est, tema securităţii energetice naţionale este una care domină lista de priorităţi. Acesta este motivul pentru care Guvernul României a solicitat asistenţa americană de specialitate şi am discutat acest lucru cu secretarul Energiei, Ernest Moniz, la Washington, pentru aducerea la zi, pentru reconfigurarea strategiei naţionale în plan energetic", a precizat ministrul Afacerilor Externe.

Şeful diplomaţiei a explicat că această asistenţă, acest sprijin înseamnă foarte multe lucruri. "Înseamnă, de exemplu, eficienţă energetică, dar şi o cât mai strânsă cooperare, o prezenţă cât mai consistentă a companiilor americane în România, fie că vorbim de teritoriul continental, fie că vorbim de platforma continentală a Mării Negre, acolo unde o importantă companie americană (ExxonMobil - n.r.) este deja prezentă, precum şi un sprijin pentru un proiect ceva mai larg care este de interes european şi regional: interconectarea regională şi realizarea unei pieţe energetice regionale comune", a precizat Titus Corlăţean.

De asemenea, asistenţa americană în domeniu presupune şi "explorarea resurselor naturale pe care fiecare stat european, fiecare stat din regiunea noastră le are la dispoziţie şi înseamnă şi o discuţie foarte serioasă legată de potenţialul oferit de gazele de şist".

"Este nevoie de a prospecta foarte serios, cu respectarea unor criterii de protecţie a mediului foarte serioase, dar trebuie să ne angajăm în această direcţie şi cunoaştem foarte bine discuţiile şi la nivelul UE, la nivelul CE, astfel încât Europa, inclusiv România, să-şi poată asigura independenţa energetică, cu atât mai mult cu cât, în astfel de contexte extrem de dramatice din punctul de vedere al securităţii internaţionale, există riscuri foarte serioase", a mai spus Titus Corlăţean.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, doreşte ca până la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie să fie întocmit "un draft consolidat" al strategiei energetice, pe care să îl discute cu partidele politice.

"Mi-aş dori să avem un draft consolidat al strategiei la sfârşitul lunii septembrie-începutul lunii octombrie, pe care să îl discutăm cu partidele politice ca să obţinem un consens politic pentru acest sector economic foarte important", a declarat, la 24 aprilie, Nicolescu.

Departamentul pentru Energie a lansat o dezbatere publică privind strategia energetică la jumătatea lunii martie. Strategia energetică ar urma să fie aplicată în intervalul 2014-2035.

Nicolescu a adăugat că, până în prezent, Departamentul pentru Energie a primit un mare număr de "contribuţii" din partea consumatorilor, a mediului academic şi a companiilor energetice.

Fostul ministru delegat pentru Energie Constantin Niţă dorea ca strategia energetică să fie realizată de o firmă selectată prin licitaţie, pentru a avea "un punct de vedere neutru". Strategia trebuia finalizată în anul 2013, dar a fost amânată din cauza lipsei de fonduri.

Precedenta strategie energetică a României, realizată pentru perioada 2007-2020, este depăşită, multe date nemaifiind corelate cu evoluţia pieţei energetice.